Afaceri de la Zero. De la covrigi la înghețată artizanală premiată la nivel internațional. Cum a reușit o mică fabrică din Galați să producă înghețata artizanală Krantz, prezentă astăzi în toate marile rețele de retail. Extinderea în afara granițelor, următorul pas

♦ Investiția totală în unitatea de producție a ajuns la circa 3 milioane de euro, fiind echipată cu utilaje moderne, dar ținând cont de un principiu esențial și anume folosirea ingredientelor naturale.

Într-un laborator al Facultății de știința și ingineria alimentară din Galați a fost creată rețeta de înghețată artizanală cu gutui și prune, care în 2018 a câștigat medalia de aur la Ecotrophelia, una dintre cele mai importante competiții europene de gastronomie. Înghețata nu a concurat doar cu alte produse din aceeași categorie, ci și cu multe alte produse alimentare, reușind totuși să le ia tuturor fața. Astăzi, rețeta câștigătoare stă la baza unui sortiment din gama de produse a fabricii Krantz, o mică unitate de producție de înghețată artizanală din Galați pornită de Constantin Dumitriu și Claudiu Constantin Solomon.

„Înghețata de gutui cu prune era unică în lume, conform rețetei. A stat ani de zile în sertarele universității”, spune Constantin Dumitriu. Claudiu Constantin Solomon a venit cu ideea de a scoate această rețetă din „sertarele universității”, unde a stat câțiva ani, și de a o face un produs comercial. 

„Înghețata de gutui cu prune era unică în lume, conform rețetei, a stat în sertarele universității pănâ când asociatul meu a venit la mine și a zis să luăm acel brevet și să încercăm să facem o înghețată artizanală. Când am întrebat ce investiție ar fi necesară, mi s-a spus 200.000 de euro. Am zis OK, ne împrumutăm, ne descurcăm și mergem înainte”, povestește antreprenorul. Astăzi, investiția totală în unitatea de producție a ajuns la circa 3 milioane de euro, fiind echipată cu utilaje moderne, dar ținând cont de un principiu esențial și anume folosirea ingredientelor naturale.

„Noi folosim piure de fructe, smântână și lapte integral de la Artesana. Toată gama noastră de produse are un conținut de zahăr foarte scăzut, o treime dintr-o înghețată normală din piață”, explică el. Portofoliul cuprinde astăzi sortimente clasice, precum vanilie, fistic, ciocolată sau căpșune, dar și rețete atipice, precum orez cu lapte, gutui cu prune, rom crocant, cafea albă sau bubblegum, obținută din sfeclă roșie și spirulină. Portofoliul de produse urmează a fi extins cu noi sortimente, dezvoltate împreună cu Facultatea de știința și ingineria alimentelor din Galați. Constantin Dumitriu spune că urmează să fie lansate trei sortimente de înghețată, anume proteică, de slăbit și pentru diabet, care urmează a fi lansate în primăvara acestui an. Prima producție destinată vânzărilor a ieșit din fabrică la finalului anului 2024. În mai puțin de un an, produsul a ajuns în toate marile rețele de retail modern. În primul an complet de vânzări, compania a depășit 500.000 de unități vândute, reprezentând doar 3-4% din capacitatea totală de producție a fabricii.

Totuși, businessul avea deja contact cu marile rețele de retail în contextul în care Krantz există pe piață încă de acum mai bine de un deceniu, de când a început să producă covrigii cu același nume. Astăzi, covrigii Krantz sunt prezenți în toate rețelele de retail, dar și în alte șase țări. În 2024, veniturile companiei au depășit 12 milioane de lei, însă pe mai departe pilonul de dezvoltare al businessul va fi înghețata.

Doar anul trecut, vânzările cu înghețata au generat venituri de 5 milioane lei și mai există mult loc de dezvoltare. Constantin Dumitriu spune că România este pe ultimul loc în Europa la consumul de înghețată pe cap de locuitor.

Pe lângă marile rețele, înghețata Krantz se găsește și în câteva tonomate instalate de business în diferite zone din București, urmând să fie dezvoltată rețeaua de tonomate.

Krantz va deschide anul acesta și gelaterii sub brandul propriu, care pe lângă înghețată va avea și alte produse precum patiserie sau cafea. Sunt astfel vizate marile orașe precum București, Cluj, Timișoara, Brașov, Constanța și Iași.

Pe lângă piața internă, antreprenorii își propun să exporte înghețata, iar primii pași au fost făcuți în această direcție prin participarea la câteva târguri internaționale în Paris, Koln, Dubai și Milano.

„Ne uităm la țările nordice și la Orientul Mijlociu pentru export. Sunt zonele în care consumul de înghețată este cel mai mare și este constant”, mai spune el.

În următorii cinci ani, businessul are ambiții mari de dezvoltare.

„Sperăm să avem cel puțin 500 de tonomate în toată țara, să avem cel puțin o gelaterie în fiecare reședință de județ și să exportăm în zece țări”, mai spune el.