Trump și Putin redesenează harta Europei? UE intră în panică și cere un loc la masa negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina, în fața unui posibil acord exclusiv Washington-Moscova

UE trebuie să participe la negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina pentru a contura viitoarea arhitectură de securitate a Europei, a declarat președintele blocului european, raportează Financial Times.

Acest apel vine în contextul în care António Costa și alți lideri europeni de rang înalt se pregătesc să se întâlnească la Paris pentru a discuta răspunsul lor la decizia președintelui american Donald Trump de a iniția discuțiile privind încheierea războiului de aproape trei ani dintre Ucraina și Rusia lui Vladimir Putin.

Întâlnirea de la Paris are loc în paralel cu pregătirile diplomaților de top ai SUA și Rusiei pentru o întrevedere directă în Arabia Saudită. Discuțiile se vor concentra pe gestionarea negocierilor care avansează rapid și pe solicitarea lui Trump ca Europa să își reducă dependența de sprijinul militar american.

Săptămâna trecută, Trump a anunțat că va purta negocieri bilaterale cu Putin pentru a pune capăt conflictului, ceea ce a alarmat capitalele europene, îngrijorate că un acord ar putea fi încheiat fără implicarea lor.

„Dacă Trump dorește cu adevărat ca europenii să își asume o mai mare responsabilitate pentru propria securitate, atunci aceștia trebuie să joace un rol central în conturarea noii arhitecturi de securitate”, a declarat Costa pentru Financial Times.

„Nu este vorba doar despre Ucraina”, a subliniat Costa, care reprezintă cei 27 de lideri ai UE, într-un interviu acordat la Conferința de Securitate de la München. „Negocierile privind noua arhitectură de securitate trebuie să țină cont de faptul că Rusia nu reprezintă doar o amenințare pentru Ucraina, ci una globală.”

Declarațiile lui Costa vin într-un context tensionat, după o săptămână de anunțuri surprinzătoare din partea administrației Trump. Printre acestea se numără negocierile din Arabia Saudită dintre senatorul Marco Rubio și ministrul rus de externe Serghei Lavrov, precum și un discurs tranșant al vicepreședintelui JD Vance, care a acuzat guvernele europene de încălcarea statului de drept și de o „amenințare internă” mai periculoasă decât Rusia.

Sâmbătă, Keith Kellogg, trimisul lui Trump pentru Ucraina, a declarat că țările europene nu vor avea un „loc la masă” în negocieri, deși opiniile lor ar putea fi luate în considerare.

În urma acestei declarații, SUA a solicitat informații de la capitalele europene cu privire la resursele pe care le-ar putea furniza Ucrainei post-conflict, inclusiv arme, fonduri și trupe de menținere a păcii. Oficialii au descris această solicitare ca pe o oportunitate pentru Europa de a influența procesul de negociere.

„Negocierile trebuie să aibă loc între beligeranți”, a spus Costa. „Desigur, Ucraina și Rusia trebuie să discute direct. Dar acest război nu privește doar Ucraina, ci securitatea întregii Europe.”

Înainte de invazia Ucrainei, în februarie 2022, Putin a cerut NATO să-și reducă prezența militară în Europa de Est, cerere respinsă de alianță și de statele sale membre.

Costa a subliniat că Bruxelles-ul trebuie să fie parte din negocieri, având în vedere poziția agresivă a Rusiei față de statele baltice – Estonia, Letonia și Lituania, membre UE și NATO – precum și ocuparea unor teritorii din flancul estic al Uniunii Europene.