Soldatul lui Putin în lupta cu economia. Cine este omul care salvează Rusia de la un dezastru financiar după ce sancțiunile au făcut ca Fortăreața Rusia să se clatine

Oreskin, consilierul economic în vârstă de 40 de ani al președintelui, a gândit pariul de a rupe acorduri și de a răsturna o ordine contractuală care dura de decenii potrivit unor oficiali care au cunoștințe despre această schemă. De la invazia din 24 februarie, el a apărut ca un membru cheie al cercului de apropiați ai lui Putin în domeniul politicii economice, una dintre cele câteva persoane din interior cu experiență financiară occidentală care ajută acum la ghidarea reacției Kremlinului.

Elvira Nabiullina, în vremuri de pace unul dintre cei mai respectați bancheri europeni, se ocupă în vremuri de război de protejarea rublei, de stabilitatea prețurilor și de resursele celei mai încercate bănci centrale din lume. Andrei Kostin, în calitate de șef al băncii de stat VTB Bank, are experiență în afacerile bancare globale și misiunea de a sesiza orice slăbiciune din sistemul bancar local. Are pe mână și resurse financiare enorme. Anton Siluanov este responsabil cu bugetul de război, cu strângerea taxelor și găsirea de noi surse de finanțare pentru guvern și afacerile statului. Igor Secin, prieten vechi, conduce un colos energetic, coloana vertebrală a economiei.

Acești oameni, scrie Meduza, un site rus de informații care ocolește cenzura guvernamentală, fac parte din ceea ce ar putea fi definit ca „biroul politic” al lui Putin. Dintre toți, Maxim Oreșkin se distinge în mod deosebit.

Când sancțiunile au făcut ca Fortăreața Rusia, la construirea căreia a contribuit să pară mai puțin invincibilă, Maxim Oreșkin a venit cu o mutare la sacrificiu care-i este specifică în încercarea de a rupe asediul economic, scrie Bloomberg.

Războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei încă nu împlinise o lună și blitzkriegul din planurile Moscovei se transforma deja într-o luptă de durată. Șocul economic a fost, de asemenea, dur, deoarece guvernul s-a străduit să evite un default, iar rubla a intrat în picaj.

Pe 23 martie, Vladimir Putin a ripostat, cerând adversarilor Rusiei din Europa să-și plătească facturile masive pentru gazele naturale în ruble.

Oreșkin, consilierul economic în vârstă de 40 de ani al președintelui, a gândit pariul de a rupe acorduri și de a răsturna o ordine contractuală care dura de decenii, potrivit unor oficiali care au cunoștințe despre această schemă.

De la invazia din 24 februarie, el a apărut ca un membru cheie al cercului de apropiați ai lui Putin în domeniul politicii economice, una dintre cele câteva persoane din interior cu experiență financiară occidentală care ajută acum la ghidarea reacției Kremlinului. „Acum sunt ocupați să găsească cum să ocolească sancțiunile și o fac cu succes”, a spus Serghei Guriev, un economist care a consiliat guvernul rus în primii ani ai guvernării lui Putin, iar mai târziu a fugit la Paris, unde acum este rector al Sciences Po. „Dar toți banii câștigați sunt pentru a finanța războiul.”

Mecanismele de apărare au ajutat Kremlinul să evite cele mai grave și de temut prejudicii economice atunci când au fost dezlănțuite pentru prima dată sancțiunile. Cei care fac prognoze economice văd acum o contracție la jumătate față de cea estimată când ceea ce se anunța a fi cele mai dure sancțiuni occidentale de până atunci încă mai impresionau. Rubla și-a recuperat pierderile inițiale pentru a deveni un performer de top, ajutată de zecile de miliarde de dolari și euro care ajung la Rusia contra energie și alte exporturi de materii prime.

Prin valorificarea influenței Rusiei asupra livrărilor de gaze către Europa, strategia lui Oreșkin de a cere ruble în loc de euro i-a permis lui Putin să pară că luptă împotriva atacului inițial cu sancțiuni. În cele din urmă, a forțat UE să se retragă, deoarece majoritatea consumatorilor europeni importanți au acceptat noile condiții, care includeau deschiderea de conturi speciale la Gazprombank, menținând banca ferită de sancțiuni. „Consider că efectul utilizării schemei cu ruble pentru gaze este pozitiv”, a spus Oreșkin pentru Bloomberg, refuzând să comenteze rolul său în conceperea strategiei. El îi șoptește lui Putin înflorituri retorice care apoi ajung în discursuri prezidențiale. El a inventat o frază pe care Putin o repetă de nenumărate ori, descriind confiscarea rezervelor internaționale ale Rusiei ca fiind de fapt „adevărata neonorare a obligațiilor” față de Rusia de către SUA și Uniunea Europeană.

Prin valorificarea influenței Rusiei asupra livrărilor de gaze către Europa, strategia lui Oreskin de a cere ruble în loc de euro i-a permis lui Putin să pară că luptă împotriva atacului inițial cu sancțiuni. În cele din urmă, a forțat UE să se retragă, deoarece majoritatea consumatorilor europeni importanți au acceptat noile condiții, care includeau deschiderea de conturi speciale la Gazprombank, menținând banca ferită de sancțiuni.

Consilierul a contribuit, de asemenea, la elaborarea planurilor de limitare a impactului blocării  Rusiei la serviciul de mesagerie financiară SWIFT și a contracarat apelurile altor persoane influente din interior pentru mai mult control al statului pe măsură ce economia Rusiei devine izolată de o lume pe care Oreșkin și aliații săi au căutat cândva să o aducă mai aproape. Putin l-a luat cu el într-o călătorie recentă în Iran, care are decenii de experiență de luptă împotriva sancțiunilor occidentale. Întrebat despre ideile republicii islamice pentru depășirea unor astfel de limite, Oreșkin s-a lăudat: „ale noastre sunt mult mai bune”.

Fost bancher la subsidiara din Rusia a Société Générale, el își folosește acum experiența occidentală pentru a reduce impactul sancțiunilor. Oreșkin face parte dintr-un grup de oficiali care încearcă de mult timp să meargă pe o linie subțire între elaborarea unei politici economice favorabile investitorilor și represiunea în creștere a lui Putin. Războiul a făcut ca acest exercițiu de echilibru să fie aproape imposibil, Oreșkin și colegii săi fiind loviți și ei de sancțiuni deoarece politicile lor economice servesc mașinăriei de război a Kremlinului.

„Pot să-mi dau seama exact cum ar spune vreunul dintre tehnocrați: «Uitați-vă la mine cum fac acest lucru foarte important în sistemele de plată, în domeniul bancar, acesta este domeniul meu de responsabilitate. Mențin stabilitatea și voi continua să o fac»”, a spus Jacob Nell, care, în calitate de economist rus la Morgan Stanley, a dus cândva investitori să se întâlnească cu Oreșkin.

„Era o judecată ce putea fi apărată înainte de 24 februarie, dar după invazie nu mai este”, a adăugat Nell, care acum este membru al unui grup de lucru internațional care consiliază SUA și Europa cu privire la modul de concepere a sancțiunilor împotriva Rusiei.

Oreșkin face parte dintr-o generație-punte care a apucat sfârșitul erei sovietice și și-a petrecut anii adolescenței în timpul a ceea ce a devenit cunoscut în Rusia drept tumultuoșii ani 1990, o perioadă de greutăți de neînchipuit azi, dar și de cutezanță economică. Cu treizeci de ani mai tânăr decât Putin, el a fost cel mai mic dintre cei doi fii ai unei familii de academicieni moscoviți, crescând într-o lume diferită de începuturile grele ale președintelui în Leningradul postbelic.

În timpul perioadei de trei ani petrecute la ministerul de finanțe, Oreskin s-a numărat printre oficialii care au conceput un mecanism pentru a redirecționa venituri de sute de miliarde de dolari din exporturile de petrol și gaze într-un fond suveran care să ajute Kremlinul să treacă prin perioadele negre – au fost primele valuri de sancțiunile americane și europene asupra Rusiei după ce aceasta a anexat Crimeea în 2014.

Cohorta de tineri tehnocrați a lui Oreșkin îi include pe viceguvernatorul Băncii Rusiei Alexei Zabotkin, de 44 de ani, și pe ministrul adjunct al finanțelor Vladimir Kolicev, de 39 de ani. Absolvenți ai școlilor economice de elită din Rusia, aceștia și-au transformat locurile de muncă de la băncile europene într-un stagiu la banca de investiții de stat VTB Capital, înainte de a câștiga roluri la vârful statului. Renunțând la sectorul privat, s-au dedicat construirii fortăreței financiare a lui Putin. Cu cât Putin a fost mai dur cu criticii și rivalii din străinătate și din țară, cu atât tinerii au devenit mai indispensabili în construirea unor mecanisme de  rezistență pentru a susține economia când aveau să vină marile șocuri. În timpul perioadei de trei ani petrecute la ministerul de finanțe, Oreșkin s-a numărat printre oficialii care au conceput un mecanism pentru a redirecționa venituri de sute de miliarde de dolari din exporturile de petrol și gaze într-un fond suveran care să ajute Kremlinul să treacă prin perioadele negre – au fost primele valuri de sancțiunile americane și europene asupra Rusiei după ce aceasta a anexat Crimeea în 2014.

Cu toate acestea, anii de protejare a economiei contra sancțiunilor și de construire de rezerve nu au fost suficienți pentru a apăra economia rusească după invadarea Ucrainei. SUA și aliații săi au înghețat o mare parte din rezervele de 600 de miliarde de dolari la acumularea cărora politicile lui Oreșkin au ajutat. Cu toate eforturile sale de a găsi un alt vinovat, Rusia nu a reușit să plătească datorii și a intrat în incapacitate de plată pentru prima dată într-un secol. Economia nu merge atât de rău pe cât se credea în urma invaziei, dar este încă pe drumul spre una dintre cele mai profunde recesiuni din ultimele decenii.

Văzut ca o persoană politică de categorie mică nu cu mult timp în urmă, Oreșkin apare acum ca mâna dreaptă economică a unui președinte aflat în război. „Putin încă are încredere în economiștii noștri”,  apreciază Guriev. Pe măsură ce unii dintre jucătorii puternici de la Kremlin fac eforturi tot mai mari pentru reafirmarea controlului statului asupra economiei, Oreșkin ripostează și el, până acum cu succes. „Rusia nu va abandona economia de piață”, a spus Oreșkin, ca răspuns la întrebările puse de Bloomberg. „Dimpotrivă, se mișcă în direcția inversă. Inițiativa privată este acum încurajată în mod special. Acest lucru este remarcat constant de către președinte în discursurile sale.” Totuși, el și aliații săi adoptă din ce în ce mai mult retorica stridentă a criticilor cândva marginali din Rusia ai capitalismului occidental. Oreșkin a asemănat moneda americană cu „un drog folosit pentru a crea dependența de întreaga lume”. Aleksey Moiseev, ministrul adjunct al finanțelor în vârstă de 49 de ani și un alt absolvent al școlii VTB Capital, a spus că intensitatea sancțiunilor a echivalat cu detonarea unei „bombe nucleare financiare”. Lăsând la o parte retorica, măsurile anticriză luate până acum se apropie în mare măsură de teoria de manual care se bazează pe principiile economice tradiționale, factorii de decizie politică demontând deja controalele de capital folosite pentru a închide ermetic Rusia după invazie. Acest lucru ar putea să nu fie suficient pentru a se asigura că lasă ceva în urmă. „Ceea ce au făcut în primii ani ai șederii lor la ministerul de finanțe și la banca centrală a fost deja șters”, a spus Konstantin Sonin, un economist născut la Moscova și acum cercetător la Universitatea din Chicago, care critică de mult timp politicile lui Putin. „Acum munca lor nu este diferită de munca funcționarilor bine plătiți
dintr-un guvern care poartă un război criminal.”