Povestea unei adevărate bijuterii arhitecturale ce se află în cel mai înalt punct al Bucureștiului, cu o istorie de 120 de ani. Cât costă să iei cina aici

Dacă te aventurezi pe Xenofon, singura stradă în trepte din București, spre vârful Dealului Filaret, cel mai înalt punct geografic al orașului, vei găsi ascunsă o adevărată bijuterie arhitecturală: Palatul Suter. De-a lungul a peste un secol, obiectivul a tot schimbat proprietarii și a fost, pe rând, reședință, sediu politic și, după anii 2000, unitate HoReCa, găzduind personaje cunoscute la scară largă, precum Beyoncé și Nicolas Cage. Ce istorie îl precede și cum reușește să atragă și astăzi turiști și localnici deopotrivă?

Identitatea restaurantului pe care noi vrem s-o înviem sub numele Gramont se datorează numelui vicontelui francez Louis Antoine de Gramont, cel care a deținut aceste pământuri la sfârșitul secolului XVIII. Pe lângă faptul că a fost implicat în politică, era și un mare iubitor de artă, discreție și rafinament”, povestește Ruxandra Stoian, manager operațional al unității, cu prilejul rebrandingului restaurantului Le George, amenajat în incinta Palatului Suter – cunoscut astăzi pe piața hotelieră locală drept Suter Palace Heritage Boutique Hotel, în Gramont.

Câți proprietari, atâtea întrebuințări

Istoria Palatului Suter, numit astăzi Suter Palace Heritage Boutique Hotel, începe în urmă cu mai bine de 120 de ani, odată cu vizita arhitectului elvețian Adolf Gustav Suter în România, la invitația regelui Carol I, care dorea să amenajeze zona din preajma Parcului Carol și a Dealului Filaret – foarte mlăștinoasă la acea vreme – pentru a organiza aici o expoziție. Îndrăgostit de aceste locuri, el a decis să își construiască, chiar în cel mai înalt punct al orașului, o locuință, îmbinând stilul neoclasic cu cel brâncovenesc, specific locului.

În 1916, după moartea soției, i-a vândut însă proprietatea unui bancher grec, care, la rândul său, o face cadou amantei sale. Odată cu instaurarea regimului comunist, obiectivul este naționalizat și servește diverselor interese ale partidului. După Revoluție este revendicat de moștenitorii fostului proprietar, însă în 2001 este retrocedat. La doi ani distanță, cumpărat de o familie de investitori româno-germani, încep lucrările de amenajare pentru a funcționa drept boutique hotel de 5 stele, deschizându-și porțile în 2007, sub numele Carol Parc Hotel. După un deceniu ajunge în proprietatea familiei Albulescu, care îi oferă actualul nume și îl redeschide cu prilejul petrecerii de revelion din 2018.

influențele franceze rămân

„Noi, ca echipă, am sosit în 2019-2020, am fost foarte atrași de loc. Am ajuns să preluăm operațiunile printr-o cunoștință care era deja aici și care ne-a solicitat ajutorul. Anterior am lucrat cu toții la Heritage și am venit împreună aici – eu, Alexandru, soțul meu, alături de care conduc echipa operațională de management, Mihai Ceaușu, direcorul de restaurant, dar și David Contant, singurul maître cuisinier francez stabilit în România”, povestește Ruxandra Stoian, potrivit căreia noua identitate se îmbină foarte bine „cu ce se întâmplă astăzi aici, pentru că, la două secole distanță după Antoine Gramont, vine David Contant, un alt francez care se îndrăgostește de România și se stabilește aici, fiind la rândul său un împătimit al frumosului, al bunului gust.”

Odată cu rebrandingul ea spune că își doresc să crească zona de  à  la carte, „pentru că businessul e cumva umbrit, dar susținut financiar de evenimente. Și e foarte greu, dar trebuie să găsești un echilibru în care echipa să reacționeze foarte bine și pe a la carte, și evenimente”.

O piață tot mai educată

Vorbind despre apetitul românilor pentru gastronomia fină, Alexandru Stoian, general manager al Palatului Suter, spune că în ultimii ani s-au schimbat multe. „Suntem pe drumul cel bun. E o îmbunătățire foarte mare.” La rândul său, Ruxandra Stoian spune că acest lucru se datorează faptului că românii au început să plece tot mai mult în străinătate și sunt din ce în ce mai pasionați să experimenteze lucruri noi, bucătării noi, să învețe despre vinuri. „Practic, tot piața de HoReCa i-a educat, pornind de la degustările de vinuri la cele de meniuri.

E adevărat că există și multă dezinformare prin prisma faptului că în lipsa unor critici culinari și a unor ghiduri în România, fiecare se poate juca în online cu termeni precum fine dining. Și noi încercăm la rândul nostru să îi educăm, deși e destul de greu să educi consumatorul român, pentru că așa suntem noi, avem multe păreri, avem impresia că știm multe lucruri. Dar s-au schimbat multe, într-adevăr.” Legat de prețurile unei experiențe culinare la Gramont, cei doi reprezentanți spun că pentru o persoană cu venituri puțin peste medie e una foarte accesibilă. „Bine, nu e o experiență pe care să o repeți zilnic.

O dată pe lună eu zic că e suficient să mănânci într-un restaurant bun”, notează Alexandru. În regim à la carte, costul se ridică, în medie, la circa 75 de euro (400 de lei) de persoană, incluzând starter, main course, desert și vin. Dacă vorbim de un meniu de fine dining cu 6-7 feluri, acesta poate ajunge la 125-175 de euro. În paralel cu „toate tipurile de evenimente corporate și private”, unitatea organizează și evenimente proprii, in house, cu recurență, cum sunt serile de fine dining – „în principal în perioada rece, pentru că lumea stă mai mult în București sau e mai ancorată în business comparativ cu vara, când sunt vacanțe”.

La capitolul cazare, boutique hotelul  –  „singurul din România de 5 stele plus, proprietate privată – căci altele sunt afiliate marilor lanțuri internaționale”  – are 17 camere de designer, împărțite pe categoriile standard, parliament view – cu vedere la Palatul Parlamentului, suite și un apartament royal. „Sezonalitatea nu se aplică neapărat la noi, fiind un boutique hotel cu doar 17 camere. Cifrele sunt constante pe tot parcursul anului. Înregistrăm aproximativ 4.000 de clienți pe an, iar costul înnoptărilor pornește de la 110 euro și poate ajunge și la 1.000 de euro, în funcție de cameră”, spune Alexandru Stoian.

„În această industrie e necesară și foarte multă dăruire. Trebuie să fii disponibil când ceilalți stau acasă. Noi nu avem sărbători. Dacă nu te încarci și nu te bucuri de bucuria altora, nu poți merge mai departe. Însă, pe cât de solicitant e domeniul, pe atât e de frumos.“

Roxana Stoian, manager operațional, Gramont

„În ultimii ani s-au schimbat multe, apetitul românilor pentru gastronomia fină a crescut. Suntem pe drumul cel bun. E o îmbunătățire foarte mare. (…) Nu e o experiență pe care să o repeți zilnic. O dată pe lună eu zic că e suficient să mănânci într-un restaurant bun.“

Alexandru Stoian, general manager, Palatul Suter

Anul trecut, hotelul a înregistrat venituri de circa 2,5 milioane de lei, incluzând aici „camere, mic dejun, minibar și servicii de concierge”, iar restaurantul, 3,5 milioane de lei, cu un bon mediu de 400 de lei de persoană. Clienți, spun cei doi, au venituri medii și peste medie și vârste din ce în ce mai fragede. „Tinerii sunt din ce în ce mai deschiși și curioși, interesați să cunoască, să experimenteze, să mănânce sănătos. Majoritatea au vârste începând de la 30 de ani, categorie unde predominanți sunt corporatiștii, până la cele mai experimentate vârste, unde avem clienți experimentați, care au călătorit”, fie ei antreprenori, bancheri, avocați sau medici. Mulți dintre cei cazați sunt, de asemenea, turiști – cam 70-80%, iar unii vin strict pentru a servi masa, fie pentru că îl cunosc pe David Contant, fie pentru  că au auzit de el și vor să experimenteze.

Nici în pandemie unitatea nu a dus lipsă de clienți, spune Roxana Stoian. Din contră, „lucrurile au evoluat destul de bine – mulți bucurești avut ocazia să experimenteze, să iasă din propriile case, să iasă la hotel o noapte și să aibă o experiență completă, mai ales că nu puteau părăsi orașul”.

O meserie care implică sacrificii

În ceea ce privește echipa, la Palatul Suter lucrează 34 de angajați, dintre care o mică parte sunt străini veniți din Filipine. „Au fost aleși de către noi, au experiență similară, la 5 stele. Sunt foarte disciplinați, primitori și au o atitudine pozitivă, zâmbesc tot timpul.” Roxana Stoian spune că sunt puțini tineri care aleg zona de administrare hotelieră pentru o carieră, și asta pentru că, deși avem școli pe această zonă, „cumva meseriile acestea sunt luate în derâdere”, iar tinerii, deși sunt din ce în ce mai talentați, sunt și din ce în ce mai tehnici, „fac minuni la butoane, dar e foarte greu să le transmiți experiența asta de viață, care nu se rezumă la a învăța sau experimenta anumite lucruri. Căci mâncarea, băutura se îmbină cu cultură, cu geografie cu experiențe personale”.

Pentru a-ți construi o carieră de succes în acest domeniu, Alexandru Stoian spune că ai nevoie de pasiune și curaj, fiind completat de soția sa, care notează că e necesară și foarte multă dăruire. „Trebuie să fii disponibil când ceilalți stau acasă. Noi nu avem sărbători. Dacă nu te încarci și nu te bucuri de bucuria altora, nu poți merge mai departe. Însă, pe cât de solicitant e domeniul, pe atât de frumos e.”  ■

O istorie diversă

1892
Arhitectul elvețian Gustav Suter, venit în România pentru a executa o serie de lucrări cerute de regele Carol I, cumpără o moșie pe Dealul Filaret;

1902
Elvețianul începe, în cel mai înalt punct geografic al orașului, construcția unui mic palat;

1916
După moartea soției sale, Gustav Suter vinde proprietatea unui bancher grec și se întoarce în Elveția;

1940
Noul proprietar îi dăruiește palatul amantei sale;

1950
Obiectivul este naționalizat de regimul comunist, deservind intereselor acestuia;

1991
Proprietatea e revendicată de moștenitorii de drept;

2001
Palatul este retrocedat;

2003
Unitatea este cumpărată de o familie de investitori româno-germană și restaurată, lucrările întinzându-se pe o perioadă
de trei ani;

2007
Palatul își deschide porțile ca boutique hotel de 5 stele, funcționând inițial sub numele Carol Parc Hotel;

2017
Obiectivul e cumpărat de actualii proprietari – antreprenorii români Vasile și Claudia Albulescu;

2018
Este redeschis sub o nouă identitate – Suter Palace Heritage Boutique Hotel.