Omul de afaceri Cristian Burci, audiat în dosarul "Mită la PSD": Eu doar am ascultat, nu am participat efectiv la discuții

Omul de afaceri Cristian Burci – patronul cotidianului Adevărul și Prima TV – a fost audiat, joi, la Curtea de Apel București, în calitate de martor, în dosarul în care milionarul Ioan Niculae și președintele suspendat al Consiliului Județean Brăila, Gheorghe Bunea-Stancu, sunt judecați pentru că ar fi finanțatîn mod ilegal campania prezidențială a lui Mircea Geoană din 2009.

În cadrul audierii, Burci a vorbit despre o discuție interceptată de procurori, în cadrul căreia Bunea-Stancu îi vorbea despre posibilitatea ca mai mulți oameni de afaceri să sprijine partidul, iar partidul să-i sprijine mai apoi pe aceștia.

“Bunea-Stancu voia să aducă în partid trei, patru mari oameni de afaceri care să susțină partidul. Am avut o discuție mai veche. (…) Se referea la sprijinul partidului de către oamenii de afaceri, iar cei din urmă să fie sprijiniți de partid prin contracte. (…) Pe vremea aceea Victor Ponta era șeful PSD. Discuția a avut loc în 2010, după alegeri”, a spus Burci în sala de judecată.

Discuția la care face referire Burci apare în rechizitoriul procurorilor. Conform documentului citat, Bunea-Stancu i-ar fi zis lui Burci: “Am vorbit și cu Victor…Băi Victore…Să ne strângem trei, patru oameni. Tu, Ghiță și încă doi. Probabil Niculae și încă unul. Mai mult nu pot. Ca n-ai cum să-i ajuți pe toți că n-ai cum”.

În fața instanței Burci a explicat că acei oameni de afaceri la care se face referire ar fi trebuit să sprijine partidul financiar, iar aceștia “să fie sprijiniți prin contacte”.

La ieșirea de la Curtea de Apel, Burci a spus: “Eu doar am ascultat. Citiți cu atenție declarația, o să vedeți că eu ascultam, nu vorbeam.”

La termenul din 19 februarie, instanța a dispus citarea cu mandat de aducere a lui Cristi Burci, având în vedere că nu s-a prezentat pentru a fi audiat. El a venit, însă, singur, joi, la Curtea de Apel București.

Tot în 19 februarie, în dosarul “Mită la PSD”, a fost audiat senatorul Mircea Geoană, care a spus că nu a știut de încheierea vreunui contract între compania Interagro și Insomar. El a subliniat că, în calitate de președinte al PSD, nu s-a ocupat de finanțarea campaniei electorale din 2009, când a candidat pentru funcția de președinte al României.

Senatorul a precizat că, în cadrul unor “contexte sociale”, l-a întâlnit pe omul de afaceri Ioan Niculae, arătând, însă, că nu a discutat niciodată cu acesta despre o potențială intervenție la Guvern pentru favorizarea firmelor lui Niculae.

“Am fost martor și la primul proces. Acolo a fost o decizie de achitare a celor doi inculpați. (…) Mi-am menținut în integralitate declarațiile făcute în prima instanță”, a declarat Mircea Geoană după terminarea procesului de la Curtea de Apel București.

În acest dosar, în primă instanță, Judecătoria Sectorului 1 a decis, în 20 noiembrie 2013, achitarea omului de afaceri Ioan Niculae, aceeași decizie fiind luată și în cazul lui Gheorghe Bunea, Viorel Bărac și Gheorghe Teodorescu.

Decizia Judecătoriei Sectorului 1 nu a fost definitivă și a fost contestată la Curtea de Apel București.

Direcția Națională Anticorupție (DNA) i-a trimis în judecată, în 11 ianuarie 2012, pe liderul PSD Brăila, Gheorghe Bunea, pe Ioan Niculae, proprietarul grupului Interagro, pe Viorel Bărac, director în același grup, precum și pe Gheorghe Teodorescu de la Insomar, toți fiind acuzați în legătură cu finanțarea partidelor politice.
Potrivit procurorilor, în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu și-a folosit influența și autoritatea rezultate din funcția de președinte al organizației județene Brăila a Partidului Social Democrat pentru a obține, cu încălcarea dispozițiilor legale ce privesc finanțarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC Interagro SA, bani ce urmau să fie folosiți în campania electorală prezidențială, desfășurată la sfârșitul anului 2009, pentru susținerea candidatului PSD, Mircea Geoană.

Potrivit înțelegerii, sumele de bani trebuiau să fie date indirect, în sensul că Ioan Niculae urma să achite plăți către diferiți furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituții implicate în realizarea de sondaje de opinie publică. În acest fel, au susținut procurorii anticorupție, se disimula destinația reală a sumelor de bani, ocolindu-se dispozițiile legale referitoare finanțarea partidelor politic.

În schimbul banilor oferiți, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, în cazul câștigării alegerilor de către candidatul PSD, să fie desemnate persoane care să îi susțină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, precum și la nivelul celor două societăți naționale ce aveau ca obiect gestionarea și distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz și SNGN Romgaz SA), au arătat procurorii în rechizitoriu.

Pe parcursul cercetărilor, procurorii au mai stabilit că din suma de un milion de euro, s-au plătit efectiv 641.730 de lei, aproximativ 150.000 de euro, folosindu-se drept paravan un contract încheiat între societatea controlată de Ioan Niculae – Interagro și SC INSOMAR SRL. Acest contract a fost încheiat pentru servicii fictive, tocmai pentru a se crea o acoperire aparent legală destinației reale a sumelor de bani, și anume finanțarea unui partid politic cu încălcarea dispozițiilor legale, mai notau procurorii în rechizitoriul trimis instanței.

Contractul propriu-zis și actele aferente (procesul-verbal de recepție, facturi) au fost încheiate de Viorel Bărac și Gheorghe Teodorescu, cu mijlocirea lui Ioan Niculae, au precizat procurorii DNA.