Olandezii sunt „unici“ și „inovatori“ în lume cu grădinile urbane pentru autoconsum, iar românii, cu 2,9 milioane de gospodării care își fac propria mâncare, sunt considerați „subzistenți“. Cum schimbăm eticheta?

♦ În România, în orice gospodărie din mediul rural, dar și din orașele mici grădina din spatele casei asigură în sezon ceapă, salată, roșii, castraveți, cartofi, ardei pentru consumul extins al unei familii 

„Fer­me­le de subzistență nu produc doar pentru au­to­consum, ci sunt o formă eficientă de pro­ducție, având un surplus care poate fi valo­rificat. Sunt sisteme productive, cu un ran­dament bun din punct de vedere energe­tic și al consumului de resurse, care arată că agricultura țărănească este viabilă și suste­na­bilă, indiferent de scară. Totuși, încă trebuie să lucrăm mult la schimbarea percepției publice. Cuvântul «subzistență», de fapt, nu înseamnă doar limitarea la supraviețuire, ci este un model de agricultură care poate fi viabil“, spune Raluca Dan, membră a aso­ci­ației țărănești Eco Ruralis, care funcțio­nează la nivel național și are peste 13.000 de mem­bri în toate județele țării.