Un nou milionar la fiecare 32 de secunde. Unde se află bogații lumii?
Averea personală globală a avansat cu 10,8% în 2025, în cel mai rapid ritm din ultimii ani, aproape un milion de oameni devenind milionari în dolari, adică unul la fiecare 32 de secunde. În Statele Unite au apărut peste 440.000…


Averea personală globală a avansat cu 10,8% în 2025, în cel mai rapid ritm din ultimii ani, aproape un milion de oameni devenind milionari în dolari, adică unul la fiecare 32 de secunde. În Statele Unite au apărut peste 440.000 de noi milionari, adică aproape jumătate din creșterea globală, dar Europa de Est a fost campioana creșterii averii personale, cu un avans de 28,3%.
Averea personală globală, măsurată în dolari, a crescut cu 10,8% în 2025, de peste două ori mai rapid decât în 2024 și 2023. Este cel mai puternic avans din ultimii ani, potrivit UBS Global Wealth Report 2026, care analizează 56 de piețe ce concentrează peste 92% din averea globală. În cifre, aproape un milion de persoane au devenit milionari în dolari în 2025. Tradus într-un ritm zilnic, asta înseamnă peste 2.680 de noi milionari în fiecare zi sau, în medie, unul la fiecare 32 de secunde.
Dincolo de ritmul spectaculos de creștere, UBS notează că prosperitatea nu a fost împărțită în mod egal. O bună parte din câștigurile din 2025 au provenit din aprecierea activelor financiare și imobiliare, ceea ce înseamnă că aceia care dețineau deja averi importante au beneficiat cel mai mult de această evoluție.
SUA, în pole position
Statele Unite au generat singure peste 440.000 de noi milionari în 2025, aproape jumătate din creșterea globală, echivalentul a peste 1.200 de persoane pe zi. Cu mai mult de 23,6 milioane de milionari în dolari dintr-un total de aproximativ 57,5 milioane în piețele analizate de UBS, SUA găzduiesc peste 40% din populația globală de milionari.
În timp ce Statele Unite domină clasamentul în valori absolute, Europa de Est conduce la ritmul de creștere. Raportul arată că regiunea a înregistrat cea mai rapidă creștere procentuală a numărului de milionari. În același timp, averea personală totală din Europa de Est, măsurată în dolari, a avansat cu 28,3% în 2025, cel mai ridicat ritm dintre regiunile analizate. În ansamblu, averea personală din EMEA – Europa, Orientul Mijlociu și Africa – a crescut cu 17,5%, față de 8,5% în SUA și 5,9% în Asia-Pacific. O parte din avantajul Europei este însă rezultatul cursului valutar: euro s-a apreciat cu aproape 9% față de dolar în 2025, ceea ce a amplificat valoarea în dolari a patrimoniilor europene.
„Factorii care determină averea evoluează de regulă lent, ceea ce înseamnă că tendințele în avere tind să fie relativ stabile în timp. ș…ț Este în principal vorba despre schimbările cursurilor valutare care modifică performanța relativă a averii diferitelor economii de la an la an”, spune Paul Donovan, economistul-șef al UBS Global Wealth Management Această evoluție a ridicat ponderea EMEA în averea globală de la mai puțin de 25% în 2024 la 26,6% în 2025. Americile au rămas pe primul loc, cu 40,6%, în timp ce ponderea Asia-Pacific a coborât de la aproape 36% la 32,8%.

În ansamblu, averea personală din EMEA – Europa, Orientul Mijlociu și Africa – a crescut cu 17,5%, față de 8,5% în SUA și 5,9% în Asia-Pacific. O parte din avantajul Europei este însă rezultatul cursului valutar: euro s-a apreciat cu aproape 9% față de dolar în 2025, ceea ce a amplificat valoarea în dolari a patrimoniilor europene.
Elveția schimbă tot clasamentul la avere medie
Dacă în valori absolute Statele Unite domină clar, la avere medie pe adult clasamentul mondial arată altfel. Elveția ocupă primul loc, cu o medie de 910.382 de dolari pe adult, urmată de Statele Unite (696.277 dolari), Luxemburg, Hong Kong, Australia, Singapore și Danemarca, singurele șapte piețe din eșantion unde media depășește jumătate de milion de dolari.
Raportat la averea mediană, Elveția coboară pe locul opt, în timp ce Statele Unite, a doua în lume la medie, sunt abia a 28-a la mediană. Singura piață aflată constant în primele trei poziții, indiferent de indicator, este Luxemburg.
Tabloul se schimbă din nou din perspectiva densității milionarilor raportată la populație: Elveția și Luxemburg au cele mai ridicate concentrații din lume, ambele depășind pragul de un adult din șapte, Luxemburg apropiindu-se chiar de un adult din șase. Hong Kong urmează, cu aproximativ un adult din zece, la mică distanță de Statele Unite și Olanda, ambele în jur de 9% din populația adultă.
La nivel geografic, America de Nord și Europa de Vest concentrează împreună peste 70% din milionarii lumii. UBS Global Wealth Report 2026 subliniază că pentru prima dată de la lansarea raportului, niciuna dintre cele 56 de piețe analizate nu a încheiat anul cu mai puțini milionari decât la începutul lui.
Inegalitatea, vizibilă în spatele cifrelor de creștere
Deși averea medie globală a crescut cu peste 10% în 2025, averea mediană, adică nivelul la care jumătate din populație are mai mult, iar cealaltă jumătate mai puțin, a scăzut în majoritatea piețelor analizate de UBS. Diferența dintre cei doi indicatori confirmă tiparul deja vizibil în cifrele de creștere: câștigurile s-au concentrat disproporționat la partea superioară a distribuției.
Coeficientul Gini, indicatorul standard al inegalității averii (0 – distribuție perfect egală, 1 – inegalitate maximă), plasează Emiratele Arabe Unite și Rusia pe primele poziții, cu un scor de 0,82, urmate de Africa de Sud și Brazilia, ambele cu 0,81. Statele Unite se situează pe locul șase din 56 de piețe, cu 0,77, un nivel ridicat, având în vedere și poziția țării de principal generator de milionari la nivel global. La polul opus, cele mai echilibrate distribuții ale averii se înregistrează în Slovacia (0,38), Belgia (0,46) și Qatar (0,47).
Compoziția averii: active financiare versus imobiliare
Una dintre distincțiile importante făcute de raportul UBS este cea dintre averea financiară, care cuprinde numerar, depozite, acțiuni, fonduri de investiții și pensii voluntare, și averea non-financiară, formată în principal din proprietăți imobiliare. Diferența este relevantă deoarece cele două tipuri de active au grade de lichiditate foarte diferite.
Ponderea activelor financiare variază substanțial de la o piață la alta: în Israel și Taiwan depășește 80% din averea totală, iar în Africa de Sud se apropie de acest nivel (79,5%), în timp ce în India nu ajunge la 26%. Statele Unite se situează la 78,9%, iar Brazilia la 73,3%.
La capitolul îndatorare, contrastele sunt la fel de pronunțate. Datoria reprezintă peste un sfert din averea brută în Norvegia, 23,4% în Brazilia și circa 20% în Elveția și Marea Britanie, comparativ cu doar 5,2% în Mexic și în jur de 6% în Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Potrivit analiștilor UBS, la nivel agregat, după o perioadă de dezîndatorare în 2024, datoria populației a revenit în 2025 la cel mai rapid ritm de creștere din 2017 încoace.

„Ceea ce contează cel mai mult pentru prosperitatea pe termen lung este ceea ce numim capital uman. Este acumularea de competențe – știință, tehnologie, inginerie, matematică. Asta contează cel mai mult.” – Joel Mokyr, istoric economic și laureat al Premiului Nobel pentru Economie în 2025
Segmentele de avere ridicată: China, cel mai rapid ritm de creștere din eșantion
Dincolo de pragul de un milion de dolari, raportul din acest an al UBS analizează și evoluția segmentelor de avere cuprinse între 5 și 10 milioane, 10 și 50 de milioane și 50-100 de milioane de dolari.
China continentală se detașează de toate celelalte piețe analizate, înregistrând cele mai ridicate ritmuri de creștere a segmentelor de avere ridicată. În ultimii 25 de ani, acestea au avansat cu rate anuale cuprinse între 22,7% și 25,9%, de aproape trei ori peste media globală. Australia ocupă următoarea poziție, cu un ritm anual de aproximativ 11%, în timp ce Statele Unite au înregistrat o creștere constantă, de circa 7% pe an, apropiată de media mondială.
La polul opus se află Japonia, singura piață importantă din eșantion unde aceste segmente au stagnat, evoluție pe care raportul o pune în principal pe seama deprecierii prelungite a yenului față de dolar.
Averea colectivă a acestor categorii a crescut cu 8,7% anual compus din 2000 încoace (6,1% în termeni reali, ajustat cu inflația), față de doar 4% anual, în termeni reali, în cazul milionarilor „obișnuiți” (1-5 milioane de dolari).
Numărul miliardarilor a crescut cu peste 13%
La vârful piramidei, numărul miliardarilor în dolari a ajuns la 3.302, în creștere cu 383 de persoane (Ă13,1%) față de anul anterior. Peste o mie sunt americani, 562 din China continentală și 211 din India. Germania (193) și Rusia (122) completează lista piețelor cu peste 100 de miliardari.
Ritmul de creștere a averii colective a miliardarilor a fost, în medie, de aproape 25% în ultimul an, dar cu variații mari între piețe. În Coreea de Sud, averea colectivă a acestei categorii s-a dublat, însă avansul se explică în principal prin creșterea numărului de miliardari, de la 31 la 52, și nu printr-o îmbogățire proporțională a celor existenți. Situația inversă se regăsește în Chile, unde numărul miliardarilor a rămas neschimbat, dar averea colectivă a crescut cu aproape 80%.
Raportul precizează că datele despre miliardari provin dintr-un eșantion separat de 47 de piețe și acoperă perioada aprilie 2025 – aprilie 2026, spre deosebire de restul cifrelor din analiză, calculate pentru anul calendaristic 2025 pe 56 de piețe.
Structura piramidei averii, în schimbare
La finalul lui 2025, distribuția globală a averii pe categorii arăta că 42,1% dintre adulții lumii dețin active nete sub 10.000 de dolari, 41,1% între 10.000 și 100.000 de dolari, 15,3% între 100.000 de dolari și un milion, iar 1,5% sunt milionari.
Diferența dintre primele două categorii s-a redus la un singur punct procentual. Potrivit UBS, dacă tendința actuală se menține, cele două benzi de bază ale piramidei ar putea să-și inverseze poziția înainte de finalul acestui deceniu, o schimbare fără precedent față de structura observată constant de la începutul măsurătorilor, în anul 2000.
Dincolo de piețe financiare, active și numărul tot mai mare de milionari, prosperitatea pe termen lung depinde de capacitatea unei societăți de a investi în oameni, spune Joel Mokyr, istoric economic și laureat al Premiului Nobel pentru Economie în 2025.
„Ceea ce contează cel mai mult pentru prosperitatea pe termen lung este ceea ce numim capital uman. Este acumularea de competențe – știință, tehnologie, inginerie, matematică. Asta contează cel mai mult.”
Cele mai citite acum