Morala perlelor de la Bac: forța de muncă bine calificată pe care o oferă România începe să dispară

PERLĂ DE LA BACALAUREATUL 2014: ”Lapona Enigel era prea frumoasă în comparație cu Riga Crypto, care era mic, alb și chel„. Perlă de la evaluarea națională 2014: ”Genul liric se întâlnește cam peste tot în această poiezie, de aceea a menționa numai două trăsături din toată poiezie este o întrebare-capcană„. Abia s-au terminat râsetele stârnite de vehicularea pe net, ca în fiecare vară, a unor astfel de perle și a apărut un studiu al institutului de cercetare Bruegel care calculează că aproape 62% dintre locurile de muncă din România sunt în pericol să dispară din cauza automatizării activităților, rata fiind cea mai ridicată din UE, unde media se situează la 54%. Cel mai puțin expuse riscului de asalt al roboților sunt țările bogate din nordul și vestul Europei, din motivul simplu că automatizarea distruge în primul rând slujbele ieftine, cu nivel de calificare slab.

Acest studiu se corelează cu raportul din iulie al Băncii Mondiale pentru UE11 (Europa Centrală și de Est și țările baltice), care pune la loc de frunte printre frânele dezvoltării economice ale regiunii dubla problemă a șomajului mare în rândul tinerilor și a îmbătrânirii rapide a populației. ”Țările cu ponderi mari ale tinerilor între 15 și 24 de ani care nici nu muncesc, nici nu sunt cuprinși într-o formă de educație (NEET – Not in Education, Employment or Training) tind să fie aceleași unde populația scade cel mai mult, așa cum sunt Bulgaria, România, Croația și Ungaria„. Banca Mondială adaugă și că ”țările din est au dificultăți în a echipa tinerele generații cu abilitățile necesare – alfabetizare, științe, matematică„, conchizând că ”persistența unor ponderi mari ale șomajului în rândul tinerilor prezintă riscul creării unei generații pierdute pentru piața muncii„.

La sfârșitul anului trecut, ocuparea agregată în UE11 s-a situat la aproape 44 mil. persoane, cu 1,6 milioane sub vârful atins în 2008. Iar comparația cu membrii vechi ai Uniunii arată aici o diferență structurală importantă: în țările occidentale există programe de training sau educație vocațională care pot oferi refugiu și perspective tinerilor șomeri, în timp ce în țările din est astfel de ”plase de siguranță„ nu sunt dezvoltate, iar tinerii șomeri decad rapid la stadiul de NEET și, când reușesc să se angajeze, rămân cantonați în zona slujbelor prost plătite.

”Nu cred că România mai trebuie să se marketeze pe piață ca o destinație a salariilor mici, pentru că așa vom concura cu țări din Africa și Asia și într-o astfel de concurență vom pierde. Investitorii străini nu mai trebuie să vină aici fiindcă găsesc forță de muncă ieftină, ci fiindcă găsesc oameni bine pregătiți„, comentează Radu Crăciun, economistul-șef al BCR. El spune că în toate discuțiile pe care le-a avut recent în diverse orașe din țară cu oamenii de afaceri, laitmotivul a fost că aceștia nu găsesc angajați cu calificarea de care au nevoie. ”Forța de muncă produsă de sistemul de învățământ românesc tinde să fie ori supracalificată, ori subcalificată, lipsind calificarea medie. Aceasta este una din problemele României și poate chiar una dintre cauzele pentru care numărul de angajați nu crește. Iar aici nu se poate să nu avem în vedere importantul bazin de forță de muncă subeducată din zona rurală: foarte mulți dintre ei pot să devină oameni cu calificare medie, adică exact ceea ce lipsește mai mult la ora actuală de pe piață„, continuă economistul-șef al BCR.