Miliardarul fără chip din spatele unui imperiu de 12 mld. dolari, construit cu ajutorul controversatului George Soros
Vara aceasta, reprezentanți ai sistemului judiciar din Jersey au mers de două ori la o casă asociată cu Peter de Putron, unul dintre cei mai influenți și mai discreți oameni din lumea bursieră, ca să-i înmâneze citația pentru o audiere…
Vara aceasta, reprezentanți ai sistemului judiciar din Jersey au mers de două ori la o casă asociată cu Peter de Putron, unul dintre cei mai influenți și mai discreți oameni din lumea bursieră, ca să-i înmâneze citația pentru o audiere într-un litigiu legat de echipa de Formula 1 Williams, în care a investit. Nu l-au găsit, deși aveau dovezi clare că se aflau la adresa corectă. Începutul toamnei a trecut fără niciun semn de la el, scrie Financial Times.
„Seamănă puțin cu Lordul Voldemort. Nu prea îi rostim numele pe aici”, spune un fost angajat.
Averea lui se sprijină pe G-Research, o firmă londoneză în care matematicieni și fizicieni creează strategii de tranzacționare cu ajutorul algoritmilor și al analizei de date, în loc să se bazeze pe intuiția unui trader. Specialiștii din acest domeniu se numesc quanți. Strategiile sunt apoi transmise unui fond speculativ offshore. Firma are circa 1.000 de angajați, o dimensiune comparabilă cu cea a celor mai mari fonduri speculative din Londra, iar un rival spune că ar fi uimit dacă fondul nu ar administra între 10 și 12 miliarde de dolari. Suma reală nu o știu nici majoritatea oamenilor care lucrează la G-Research.
Profilul lui public este ireproșabil. A absolvit Eton, Oxford și Wharton, companiile pe care le controlează au donat aproape un milion de lire sterline Partidului Conservator, iar fundația soției sale, Hayley, a oferit milioane unor organizații caritabile sprijinite de familia regală britanică. Totuși, locul unei întâlniri îl comunică doar cu câteva minute înainte, cu cerința de a veni cu creion și hârtie, fără dispozitive electronice. Nu există fotografii publice cu el, iar un executiv care l-a întâlnit de mai multe ori a susținut că nu îi știe numele de familie. Cei care l-au cunoscut descriu un om intens, direct și uneori stângaci.
Rădăcinile sale sunt adânc înfipte în Insulele Canalului, un grup de insule situate în Canalul Mânecii, între Anglia și Franța. Bunicul său a fost judecător onorific în insula Guernsey, tatăl a fost un politician și om de afaceri cunoscut, iar o stradă dintr-un sat de lângă St Peter Port poartă numele familiei sale. Într-un proces din 2013 privind moștenirea tatălui, de Putron a spus că acesta le oferea copiilor „educație și nimic mai mult”.
După Wharton, unde a absolvit un MBA în 1992, a intrat la fondul speculativ IFM, unde a lucrat la modele cantitative de investiții. În 1997 și-a lansat propriul fond, cu sprijinul miliardarului George Soros și cu împrumuturi de la tatăl său. Investitorii de la acea vreme spun că rezultatele fondului, specializat în pariuri pe fuziuni și achiziții, au fost modeste.
Momentul de cotitură a venit la începutul anilor 2000, când a angajat doi quanți de la gigantul american DE Shaw, Suneil Setiya și Greg Skinner. În 2001 a înființat Gloucester Research, rebotezată G-Research în 2012. După criza financiară și după moartea tatălui, în 2009, a returnat treptat banii clienților și s-a concentrat pe propriul capital. Specialitatea firmei este să prognozeze, pe baza unor modele matematice, cum se vor mișca prețurile acțiunilor în ore și zile, iar strategiile care pun în practică aceste prognoze plasează mii de pariuri relativ mici.
Spre deosebire de alți quanți celebri, care au atras miliarde de la fonduri de pensii și fonduri suverane, rețeaua lui de Putron funcționează mai degrabă ca un grup de tranzacționare pe cont propriu, cu banii lui în cea mai mare parte. G-Research nu tranzacționează ea însăși strategiile create. Semnalele sunt trimise unor entități offshore, iar persoane familiarizate cu situația spun că fiecare decizie de investiții se ia în afara Regatului Unit și este documentată riguros. Potrivit unor documente din 2025, proprietatea intelectuală era deținută de o entitate din Insulele Marshall, unde nu se publică proprietarii și nu se depun situații financiare. Pentru că nici angajații G-Research, nici entitățile pentru care lucrează nu iau decizii de investiții reglementate, firma nu are nevoie de autorizare din partea autorității britanice de supraveghere financiară. O altă companie din rețea, Bell Rock Capital Management, este reglementată și are 50 de angajați.
Structura are și un avantaj fiscal. Airain, o firmă controlată de de Putron, face tranzacții bazate pe modele matematice, care pariază pe corectarea unor diferențe temporare de preț între acțiuni. Are baza juridică în Insulele Virgine Britanice, Bermuda și Insulele Cayman. În Guernsey nu există impozit pe câștigurile de capital, iar impozitul pe profit este de 0%, cu o excepție de 10% pentru anumite servicii de administrare a investițiilor. Cei care îl cunosc spun că posibilitatea de a capitaliza randamentele timp de decenii în jurisdicții cu taxe mici a fost o sursă importantă a averii lui. În ultimii ani, de Putron a beneficiat în Jersey de statutul de „rezident, dar nu rezident obișnuit”, care scoate din sfera impozitării insulei veniturile din străinătate neaduse acolo. El nu figurează ca rezident în Marea Britanie, așa că numărul de zile pe care le poate petrece acolo este limitat. G-Research afirmă pe site că urmărește conformarea fiscală corectă și la timp. Pentru comparație, David Harding, fondatorul Winton, a declarat în 2018 că el și firma sa au plătit trezoreriei britanice o miliardă de lire sterline într-un deceniu.
„Nu este creierul din spatele fiecărei piese din G-Research, dar a creat condițiile succesului. A angajat constant bine și a investit masiv în tehnologie la momentul potrivit”, spune un apropiat.
De Putron mai este cunoscut și pentru obsesia sa pentru protecția proprietății intelectuale, vitală pentru firmele de acest tip, pentru că strategiile copiate își pierd rapid câștigurile. Angajații trec prin interviuri și teste multiple, semnează clauze de confidențialitate, iar o parte din plată le este amânată până la cinci ani. Chiar și personalul de nivel junior a fost obligat contractual să stea departe de piață doi ani după plecare. Organizația este împărțită în compartimente, astfel încât nimeni să nu vadă tabloul complet. Potrivit unor documente de instanță și a două persoane familiarizate cu situația, firma a folosit detectoare de metale, dulapuri pentru dispozitive personale și zone cu acces restricționat, iar un fost angajat spune că „era precum Fort Knox”.
Ultimul strat de protecție este cel juridic. În 2008, Skinner, Setiya și trei ingineri de sisteme de tranzacționare au plecat să-și înființeze propria firmă, devenită Quadrature Capital, azi una dintre cele mai importante firme de tranzacționare cantitativă din Londra. A urmat un proces aprig, încheiat printr-o înțelegere confidențială.
În 2014, un programator, Ke Xu, a demisionat brusc și a plecat la Hong Kong, iar firma a bănuit că a luat date confidențiale și a obținut a doua zi o ordonanță judecătorească. Xu a fost acuzat de fraudă în Marea Britanie și a primit patru ani de închisoare, apoi a fost urmărit penal și de companiile G-Research, ceea ce i-a adus o condamnare suplimentară. După acest caz, regulile au devenit și mai stricte.
„Mesajul a venit de sus: securitate, securitate, securitate”, spune o persoană familiarizată cu situația.
Pe măsură ce interesele i se extind, devine tot mai greu pentru discretul miliardar să-și păstreze discreția. La Spartanburg, în Carolina de Sud, un centru de date și o centrală electrică de 2,8 miliarde de dolari, finanțate de firma de investiții NorthMark, care pare legată de el, au stârnit opoziția localnicilor. Aceștia spun că puterea proiectului a crescut de la circa 50 la 460 MW, iar compania susține că planurile nu s-au schimbat. La New York, Claudia Schwarz, fosta șefă de marketing a echipei Williams, concediată în 2022, l-a dat în judecată personal, alături de Dorilton, firma mamă a echipei. De Putron susține că teoria procesului este o „ficțiune totală”, iar Dorilton și Williams spun că a fost doar un investitor pasiv. Totuși, un complet de judecători a găsit „dovezi substanțiale” că a fost implicat direct în conducerea Dorilton, iar în octombrie anul trecut un judecător din New York a aprobat cererea de a fi audiat în Jersey.
Litigiul continuă. Dacă de Putron va fi audiat, discreția pe care și-a păstrat-o decenii ar putea lua sfârșit brusc.
Cele mai citite acum