Cum merge punctul gastronomic „La Malul Arieșului“, din Gârda de Sus, după trei ani: „Turiștii se împuținează pe zi ce trece, oamenii sunt tot mai îngreunați de poverile vremurilor pe care le trăim. Încet-încet suntem obligați să renunțăm la acest business“

Deși Valea Arieșului și Munții Apuseni sunt unele dintre cele mai căutate destinații turistice din România, presiunea costurilor și prudența tot mai mare a românilor în privința cheltuielilor îi țin departe atât de vacanțele la munte, cât și de experiențele gastronomice locale.

După aproape trei ani de activitate, soții Valentin și Nela Dig, fondatorii punctului gastronomic local „La Malul Arieșului“, din comuna Gârda de Sus (Alba), spun că numărul turiștilor este în scădere, iar lipsa sprijinului din partea autori­tă­ților îi face să se gândească tot mai mult dacă să mai continue afacerea.

„Turiștii se împuținează pe zi ce trece, oamenii sunt tot mai îngreuiați de poverile vremurilor pe care le trăim. Încet-încet suntem obligați să renunțăm la acest business. Atâta timp cât nu avem cel mai mic sprijin din partea statului și a autorităților locale, nu putem înainta“, spune Nela Dig.

Soții Dig au în gospodărie porci din rasa Mangalița, prepelițe, găini de carne și ouătoare, dar și o mică seră, unde cultivă legume.

În august 2023 au deschis Punctul Gastronomic Local „La Malul Arieșului“ în comuna Gârda de Sus, județul Alba. La început, punctul gastronomic a avut turiști atât din România, cât și din străinătate, în general în sezonul estival și de sărbători. Vizitatorii au apreciat pâinea de casă, cozonacii – în peri­oada sărbătorilor de iarnă, cârnatul afumat, toba, caltaboșul și crampa, un tip de țuică fiartă cu zahăr și chimen, specifică zonei, potrivit reprezentanților punctului gastro­nomic.

De asemenea, iarna turiștii veneau să mănânce cozonaci de casă – cel mai căutat este cozonacul cu brânză de vacă, plăcinte, cornulețe și alte produse tradiționale, făcute de soția lui după rețete vechi. Apoi, produsele lactate, precum cașcavalul, crema de brânză, telemeaua de vacă, dar și zacusca cu vinete sau cu ciuperci, cât și dulcețurile de afine, zmeură, merișoare ori măceșe au fost pe placul clienților. 

Acum însă, chiar și în sezonul de iarnă numărul turiștilor a fost în scădere. „Și iarna sunt tot mai puțini oameni care vin în Apuseni, din cauza vremurilor grele pe care le trăim, dar și al iernilor cu tot mai puțină zăpadă“, a explicat Nela Dig. Familia are și camere disponibile pentru cazare, punctele gastronomice fiind o oportunitate pentru românii care se autogospodăresc, căci le oferă posibilitatea să presteze turism de scară mică și să valorifice produsele din gospodărie sau din comunitate.

În România sunt circa 700 puncte gastronomice locale, unități de alimentație publică care oferă produse pe bază de rețete tradiționale și se află în gospodării țărănești, mici ferme, stâne sau locuri pescărești, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Autoritatea Națională Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).