Insectele, tot mai aproape de farfurii. Vor putea românii să înlocuiască sarmalele și alte mâncăruri tradiționale cu astfel de alimente?

Ca sursă dovedită de proteine într-o lume care aleargă după sustenabilitate, insectele sunt deja consumate în mai multe țări în diferite forme. Vor putea românii să treacă peste bariera culturală înspre hrana cu acestea?

Entomofagia definește hrana cu insecte, iar românii sunt pe cale să învețe acest termen după ce Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor a emis o opinie pozitivă față de viermele de făină, larva gândacului cunoscut drept Telebrio Molitor sau mealworm.

Opinia autorității deschide calea la nivel european spre aprobarea pentru vânzarea unor gustări, batoane proteice, fursecuri sau a altor preparate care conțin insecte. În același timp, insectele ar putea deveni doar o componentă mai des întâlnită în industria alimentară sub forma unor aditivi sau coloranți.

Aceasta a fost prima analiză de risc asupra insectelor ca nou aliment derulată de autoritatea europeană. Bloomberg notează că pe masa autorității mai stau încă 14 aplicații în curs de analiză, care vizează mai multe soiuri de insecte, de la greieri și până la lăcuste.

Insectele ar putea veni ca alternativă sustenabilă de hrană, în contextul în care au un aport proteic ridicat, iar populația planetei este într-o continuă creștere. Estimările Națiunilor Unite atrag atenția de mai mulți ani că până în 2050 omenirea trebuie să găsească o modalitate prin care să hrănească 9 miliarde de oameni.

Cu toate acestea, românii ar putea fi departe de entomofagie din punct de vedere cultural, cel puțin pe termen scurt și mediu.

„Toate obiceiurile de consum țin de niște tradiții, iar cum noi mâncăm sângerete, adică sânge într-o combinație cu carne, există diverse obiceiuri pe care le au popoarele și care țin de patrimoniul gastronomic al fiecăruia. Cu siguranță și noi când mergem în afară în destinații exotice alegem să mâncăm poate crocodil sau chiar lăcuste. Nu cred că va deveni un obicei de consum larg răspândit”, a comentat Ștefan Pădure, expert în industria alimentară și președinte al Asociației pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR).

El a explicat că bariera psihologică poate fi un mare obstacol în cazul românilor, iar exemplul care scoate în evidență acest lucru este cel al cărnii de cal.

 „La noi în țară nu se consumă calul, deși este o carne curată, cu proprietăți foarte bune. Dar românul a folosit calul pentru activități, acesta i-a fost de ajutor și logica este că nu îți poți mânca prietenul”, a adăugat Ștefan Pădure.

 Un document publicat de Parlamentul European, care ridica pentru studiu ipoteza consumului de insecte, citează mai multe studii științifice care arată că respingerea entomofagiei este un comportament învățat. Asta înseamnă că nu ne naștem cu o repulsie pentru consumul de insecte.

Astfel, bariera culturală ar putea fi depășită. Spre exemplu, în alimentația românilor există deja produse care conțin resturile unei insecte. Colorantul alimentar cunoscut drept carmin este extras din resturile insectei cunoscute drept coșenilă. Carminul se regăsește în mai multe alimente, printre care în anumite salamuri și în parizer. „Ar putea exista denumiri codificate. A ști că ai aditivi bazați pe insecte va duce la o respingere din partea consumatorului și probabil că va exista o formă foarte lentă de tranziție, luând în calcul anumite posibilități de efecte benefice în partea de aport, proteine sau ce rol vor avea ele în compoziția viitoarelor produse. (…) Vor exista cu siguranță și segmente de populație care vor consuma și care vor promova astfel de produse”, a explicat o sursă cu experiență din industria alimentară locală pentru Business Magazin.

În țări precum Marea Britanie, Olanda, Belgia și Finlanda, astfel de alimente pot fi găsite chiar și în supermarketuri, notează The Guardian. Totodată, în alte țări europene precum Franța, Italia și Spania, acestea sunt interzise în mod explicit.

În Germania, clienții lanțului de retail Kaufland au găsit încă din 2019 pe rafturi viermi de făină cu gust de usturoi și ierburi și alte produse similare, potrivit Euractiv. Circa 6.000 de tone de proteină din insecte sunt produse în fiecare an în Uniunea Europeană, iar estimările asociației europene pentru producătorii de insecte (IPIFF) arată că volumul ar putea crește până la 2-5 milioane de tone în următorii zece ani. La nivel global, circa 2,5 miliarde de oameni consumă insecte, adică mai mult de o treime din populația planetei. Cele șapte țări în care consumul de insecte este răspândit sunt: Mexic, Brazilia, Ghana, Thailanda, China, SUA și Olanda.  

Firma de cercetare Arcluster estimează că piața fermelor de insecte va crește de 10 ori până în 2025 și va depăși 4 miliarde de dolari la nivel global, notează Bloomberg. Piața a început să atragă finanțări semnificative pe plan internațional din partea unor jucători precum Nestlé. În acest context, România ar putea avea șansa de a deveni un producător la nivel european, dacă jucătorii din industrie și-ar dori să capitalizeze oportunitatea.

Dar în piața locală producătorii nu au început nici măcar discuțiile, conform surselor Business Magazin.

„Nu există discuții între producători pe aceasta temă. Nu am auzit să fie interesați nici măcar în vederea exportului către Europa sau chiar către Orientul Îndepărtat, unde există cerere. Momentan, în piața locală această idee este în fază embrionară, poate doar pe zona de cercetare să existe activitate. Este și o reacție foarte recentă a Europei de a deschide puțin porțile. (…) Nu m-ar mira să vedem în Europa două-trei state care vor deveni jucători mondiali în această zonă”, a declarat o sursă din industria alimentară. Aceeași sursă se îndoiește că România ar putea deveni un producător important, întrucât industria alimentară locală a dovedit că nu depășește de multe ori percepția.

„România avea un potențial fabulos de a fi producător de organisme modificate genetic (GMO), respectiv soia până în 2006, înainte să devenim stat membru (al UE – n. red.). România era mare producător de soia GMO, dar imediat după aderare a fost oprită producția. Când legislația a devenit mai permisivă și Uniunea Europeană a spus că fiecare stat membru își hotărăște singur soarta pe GMO-uri, România nu a mai continuat pentru că a luat în calcul aspectele pro și contra implicate în a deveni un producător de soia GMO. La fel văd lucrurile și aici, dacă devenim celebri că folosim în consum insecte, percepția nefiind încă suficient de bine așezată, s-ar putea să țină în frâu orice astfel de oportunitate. (…) Va fi o piață, va fi o producție, dar vom vorbi de cifre nesemnificative”.

România a mai înregistrat diferite trenduri în producția alimentară care nu au rezistat. Ca „modă” trecătoare, au existat în piața locală culturi de nișă precum struți, cai sau ferme de melci.