Îndemnurile spre un trai mai tihnit, acel concept de slow living care, paradoxal, cucerește teren

„Gruni s-a născut din joacă și din curiozitate, ceramica a fost întotdeauna o mare pasiune și de trei ani experimentăm cu luturi și pigmenți. În 2018 am câștigat un concurs de proiecte cu finanțare europeană care a permis amenajarea, autorizarea și utilarea unui atelier. Suntem un start-up, o echipă de două persoane și vreo douăzeci de colaboratori, un atelier în centrul Timișoarei și un brand vesel”, spune Livia Coloji, una dintre cele două antreprenoare din spatele atelierului Gruni.
Brandul este creația Liviei, care este și ilustratoare, iar producția atelierului Gruni este susținută de ea și Dona Arnakis. Înainte de aventura Gruni, Livia Coloji a început cu Facultatea de Arte și Design a Universității de Vest din Timișoara, au urmat câțiva ani de graphic design la un studio local și apoi multă, multă ilustrație, iar de aici la ceramică ilustrată a fost doar un pas.„Toate se leagă, chiar dacă planul cu atelierul de ceramică este unul relativ nou. Numele e ales strategic în grai bănățean, care sună internațional.” Livia Coloji spune că în Banat gruniurile sunt dealuri sterpe, din lut, un fel de moștenire necăjită pe care atelierul de ceramică o poleiește cu aur. „În Timiș, există chiar și o localitate Gruni, pe care recunosc că nu am vizitat-o niciodată. Gruniul meu este inspirat de gruniul Oraviței. Aflat la capătul străzii pe care m-am născut, e cel mai necăjit loc pe care-l știu și care, deși era locuit de o mică comunitate marginalizată, avea de oferit un singur lucru – un pic de lut pentru cei care aveau teracotă de lipit, respectiv ceva mai mult lut pentru cei care aveau o colibă de ridicat. Prin urmare, idealistul din mine a avut de făcut cea mai simplă alegere: să ia cea mai nefastă situație și să se angajeze că o va transforma în inversul ei”, spune Livia Coloji.
Deschiderea atelierului a coincis cu un apetit tot mai mare pentru produsele realizate local, deja designerii români având evenimente dedicate, ajunse la un nivel de popularitate sănătos.
„Lutul rămâne un material accesibil și ușor de modelat, cu o tradiție bogată și tehnici multiple, rafinate în timp. Popularitatea sa este relativ nouă în rândul tinerilor creatori chiar dacă în artizanat ceramica a avut întotdeauna o pondere mare. Comunitățile organizate în jurul resurselor (fie că e vorba de cuptoare sau târguri de creatori), concepte noi bazate pe reinventarea unor idei vechi, de genul slow fashion, buy local, small business, makers movement, ajută la formarea și susținerea unei piețe diverse și creative. În Timișoara comunitatea e mai mică, dar într-o dezvoltare rapidă, ceea ce ne bucură enorm.”
În acest moment, Gruni este axat pe producția de obiecte ceramice, în primul rând  cercei și broșe. La acestea se adaugă veselă și câteva obiecte decorative. „Farfurioarele pentru bijuterii, de exemplu, se bucură de mare succes internațional. Designul nostru se poate adapta în funcție de cererea clienților, dar putem realiza și de la zero: design, matrițare, producție de aproape orice.”
Ca linii de design, antreprenoarea spune că optează pentru o estetică nepretențioasă, piesele fiind prietenoase cu utilizatorul, dar și cu mediul. „Nu ai cum să produci bijuterii, veselă și obiecte ceramice fără să consumi resurse, dar ne-am concentrat pe ceea ce putem face pentru a diminua impactul asupra mediului: facem livrări pe bicicletă în Timișoara și împrejurimi, reparăm și recondiționăm obiectele sparte sau le preluăm spre reciclare, folosim etichete din hârtie reciclată de fiecare dată când este posibil, refolosim ambalaje, avem cuptoare pe curent electric și, (deocamdată doar în magazinul online de pe platforma Etsy, dar în curând și pe site-ul gruni.ro) compensăm amprenta de carbon.”
De asemenea, cele două antreprenoare au în desfășurare și un proiect de conservare a patrimoniului local: broșe în chip de căsuțe albastre cu arhitectură tradițională transilvăneană, pe care le-au dezvoltat împreună cu Diana Iabrașu și Albastru.ro, agregator de articole pe teme de design sau arhitectură care au ca numitor comun culoarea albastră. „Cea mai mare parte din încasările obținute pe aceste broșe tip pin se duc spre documentarea și restaurarea mai multor fațade albastre.”
Livia Coloji mai spune că posibilitățile de extindere a portofoliului sunt nelimitate, ceramica fiind în sine un material foarte versatil. „Pasiunea noastră este pentru obiecte mici și prețioase, dar lutul frământat și ars poate deveni orice și poate arăta în orice chip, pentru că preia din amprenta creatorului.”
Fondatoarea Gruni mai explică faptul că ceramica e un termen mai larg, care se poate referi la ceramica de temperatură joasă, medie sau la ceramica de temperatură înaltă (care se arde la temperatură similară cu porțelanul). „Include și porțelanul, desigur, deși noi, din motive de marketing, preferăm să subliniem că lucrăm în ceramică și porțelan. Porțelanul este, de fapt, o ceramică foarte fină care se vitrifică la temperatură înaltă și care, ars în condiții bune, devine translucid.”
Cu atâtea posibilități, Livia Coloji crede că portofoliul de produse este în continuă dezvoltare, dar că obiectivul său nu este de a atinge un prag de la care atelierul să îi ocupe tot timpul. Ba, dimpotrivă, conceputul de slow living care a readus ceramica în atenția tuturor este și un concept de business.
„Cred că trebuie să creștem până în punctul în care nimeni din echipă nu va lucra mai mult de 8 ore pe zi, 5 zile pe săptămână. Dacă lucrurile merg bine, poate chiar mai puțin de atât. Nu pentru că nu ne-ar plăcea ce facem, ci pentru că un om odihnit este mult mai eficient și lucrează cu mai multă bucurie. Deci planul nostru de dezvoltare este, de fapt, un plan de odihnă. :)”