În era inflației, vechile instrumente de combatere a scumpirilor accelerate nu mai funcționează

Când economiile se opresc din creștere, după cum amenință s-o facă aproape în întreaga lume, poli­ticienii injectează de obicei susținere fiscală pentru a îndrepta lucrurile, însă de această dată lucrurile vor fi complicate, scrie Bloomberg.

Pandemia a lăsat guvernele din lumea dezvoltată cu deficite și datorii mai mari. Însă există o problemă și mai acută: inflația ridicată. Stimulen­tele din pandemie au contribuit la aceasta, admit mulți economiști. Iar cu lanțurile de aprovizionare încă blo­cate, măsura standard de comba­tere a recesiunii prin adăugarea de și mai mult cash în buzunarele consu­matorilor riscă să amplifice presiu­nile inflaționiste deja ridicate.

Acesta este contextul în care luptele pe bugete se intensifică în multe țări, cu Italia deja o victimă majoră. Riscul ca bugetele și băncile centrale să meargă în direcții opuse este larg răspândit, potrivit FMI.

Austeritatea, un tratament stan­dard pentru îmblânzirea inflației, este susținută de economiști și in­vestitori, dar nu este deloc populară în rândul ce­lor cărora le este impusă. De ase­menea, strategii multor țări pot arăta că inflația provine din afara granițelor proprii, acest lucru creând spațiu pen­tru impulsionarea econo­miilor fără ali­mentarea presiunilor inflaționiste.

Chiar și în SUA, cu cele mai am­ple stimulente, Congresul ar acționa probabil dacă economia s-ar dete­riora suficient de rău, spune Claudia Sahm, fost economist Fed.

Deocamdată, recesiunile sunt doar un risc în cea mai mare parte a lumii, în timp ce inflația este o reali­tate. Asemeni bancherilor centrali, po­liticienii responsabili de bugete tre­buie să le ia pe amândouă în con­siderare.

În Italia, apelurile pentru chel­tuieli suplimentare pentru diminua­rea impactului crizei energetice vor domina campaniile pentru alegerile din septembrie. Draghi a declarat că se poate cheltui fără a crește deficitul bugetar al țării, susținând subvenții pentru facturile la energie și un sala­riu minim mai mare, spunând că acestea nu vor alimenta inflația.

Unii din partenerii săi au vrut mai mult, însă guvernul italian nu va putea cheltui la o scară foarte mare, iar asta pentru că cea mai îndatorată țară a continentului are nevoie de ajutorul BCE pentru a ține specu­latorii la distanță.

În SUA, Fed-ul se bazează pe majorări agresive de dobânzi pentru a reduce inflația de la un maxim pe patru decenii. Mulți legislatori și economiști argumentează că stimulentele prea mari din pandemie sunt de vină, astfel că apetitul pentru a cheltui și mai mult este redus, chiar și în caz de declin economic.