Fostul maior de securitate Marin Pîrvulescu, urmărit în dosarul privind moartea lui Gheorghe Ursu

Procurorii Secției parchetelor militare au dispus luni, în dosarul penal cunoscut drept “Cazul Ursu”, efectuarea în continuare a urmăririi penale față de maiorul în rezervă Marin Pîrvulescu, fost ofițer în Cadrul Direcției a VI-a a Departamentului Securității Statului, sub aspectul săvârșirii de infracțiuni contra umanității, se arată într-un comunicat de presă al Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Marin Pîrvulescu a fost marți la Parchetul instanței supreme pentru a-i fi adusă la cunoștință calitatea de suspect în acest dosar.

“În cauza ce formează obiectul dosarului penal nr. 32/P/2015, prin ordonanța din data de 15 ianuarie 2015, procurori militari ai Secției parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au dispus începerea urmăririi penale sub aspectul comiterii infracțiunii contra umanității, prevăzută de art. 439 alin. 1 lit. e, g și k din Codul penal, cu privire la acțiunile represive și sistematice desfășurate împotriva lui Ursu Gheorghe Emil, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative și judiciare pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist”, arăta luni Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, într-un comunicat de presă.

Procurorii militari vor audia în acest dosar mai multe persoane, “în interesul soluționării cauzei”, a precizat sursa citată.

Redeschiderea urmăririi penale în dosarele privind decesul lui Gheorghe Ursu a fost confirmată, în 12 noiembrie 2014, de Curtea Militară de Apel București, care a constatat legalitatea și temeinicia acestei măsuri, după ce Parchetul instanței supreme a infirmat soluțiile de netrimitere în judecată în acest caz.

“În noul cadru procesual, cercetările vor continua pentru a lămuri, sub toate aspectele, împrejurările în care au fost comise faptele ce pot constitui infracțiuni contra păcii și omenirii, incriminate în noul Cod penal ca infracțiuni contra umanității, precum și pentru a identifica toate persoanele responsabile de comiterea acestora”, arăta atunci Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Fiul lui Gheorghe Ursu, Andrei Ursu, a fost în greva foamei 17 zile, în octombrie și noiembrie 2014, în semn de protest față de faptul că dosarul privind moartea tatălui său nu este redeschis, iar ofițerul de la Securitate care a coordonat ancheta ce l-a vizat pe acesta nu este pus sub acuzare.

Până acum, pentru moartea lui Gheorghe Ursu au fost condamnate trei persoane: Marian Clită, fost coleg de celulă cu Gheorghe Ursu, Tudor Stănică, fost șef al Direcției Cercetări Penale, și Mihail Creangă, fost șef al Arestului Miliției Capitalei.

Pentru trimiterea în fața justiției a lui Marin Pîrvulescu, maiorul de Securitate care a coordonat ancheta în cazul disidentului Gheorghe Ursu, procurorul șef al Parchetelor Militare de la acea vreme, Dan Voinea, a disjuns cauza.

Înainte însă ca Pîrvulescu să fie trimis în judecată, Voinea a fost înlocuit de generalul magistrat Ion Vasilache, pe care Andrei Ursu îl acuză că “a mușamalizat dosarul”.

Parchetul Tribunalului București a dispus, printr-o rezoluție din 21 ianuarie 2013, neînceperea urmăririi penale a fostului ofițer de securitate Marin Pîrvulescu. Soluția a fost contestată de fiul lui Gheorghe Ursu la Tribunalul Militar București, care în 16 octombrie 2013 a respins definitiv cererea de judecare a fostului ofițer de securitate.

Judecătorul Tribunalului Militar București a susținut, în motivarea deciziei, că Gheorghe Ursu nu a fost cu adevărat un disident politic, opoziția sa la regim fiind “nesemnificativă”. Mai mult, în motivare s-a afirmat că Ursu a fost chiar “un privilegiat” al regimului: și-a făcut concediile în străinătate, “neexistând practic țară din Europa nevizitată de acesta”, nu a fost dat afară de la serviciu, iar fiul său era stabilit în SUA. Judecătorul nu a precizat sursa acestor informații despre Ursu și nici sursa aprecierilor sale despre practicile regimului comunist.

Gheorghe Ursu a murit în arestul Miliției Capitalei, în 1985, fiind bătut sistematic de anchetatori și de colegii de arest, tocmiți de organele de anchetă. La 1 iulie 2014, el ar fi împlinit 88 de ani.

Procurorii au respins sistematic, în ultimii ani, plângerile penale ale fiului lui Ursu, motivând fie că infracțiunea nu există, fie că fapta – omor calificat sau crime împotriva umanității – s-a prescris.

Andrei Ursu a prezentat declarațiile date de colegii de celulă ai tatălui său, mărturii ale paznicilor celulei în care a fost închis Gheorghe Ursu, acte medicale de la Jilava ale acestuia, precum și declarațiile mai multor medici de la Jilava, printre care și doctorul care l-a operat pe Gheorghe Ursu, din care rezultă “foarte clar” că leziunile care au provocat moartea lui Gheorghe Ursu au fost făcute în timpul interogatoriului luat de maiorul de securitate Marin Pîrvulescu.