Europa în fața unui colaps economic: Trump amenință cu războaie comerciale și impune condiții drastice pentru securitatea globală, în timp ce liderii europeni sunt paralizați de crizele interne

Donald Trump a amenințat că va atrage Uniunea Europeană într-o nouă rundă de războaie comerciale și că va impune un acord de pace între Rusia și Ucraina, care ar putea schimba semnificativ arhitectura de securitate a regiunii. Cu toate acestea, mulți dintre liderii europeni se confruntă cu presiuni interne atât de mari încât nu vor avea influența politică necesară pentru a lua măsuri decisive în afaceri globale. Iar cei dispuși să formuleze un plan de consolidare a apărării economice și militare a continentului nu au puterea de a pune în aplicare aceste măsuri. Cu alte cuvinte, UE se confruntă cu o problemă de leadership severă, potrivit MSN.

Această situație ar putea afecta Europa timp de decenii. Zona euro, compusă din 20 de state membre, se confruntă cu dificultăți economice de când stimulentele guvernamentale au încetat să mai susțină redresarea. Europa va avea nevoie de investiții suplimentare de 800 de miliarde de euro (840 miliarde de dolari) anual pentru a stimula competitivitatea și a-și întări armatele, sau riscă să experimenteze o „agonie lentă”, a avertizat fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, într-o ședință de informare din septembrie, în cadrul căreia a prezentat un raport plin de recomandări politice.

Alianța franco-germană, pe care continentul s-a bazat pentru a-și defini destinul comun, nu mai funcționează așa cum ar trebui. Emmanuel Macron, președintele Franței, se confruntă cu dificultăți interne, fiind preocupat să împiedice înlocuirea sa de către rivala Marine Le Pen. În același timp, cancelarul german Olaf Scholz riscă să fie înlăturat în urma alegerilor anticipate programate pentru 23 februarie.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a încercat să umple acest vid de leadership. Ea a încheiat recent negocierile pentru un acord comercial între Europa și mai multe națiuni sud-americane, care urmează să fie implementat pe parcursul a 25 de ani. Von der Leyen pariază că un număr suficient de membri ai UE vor ratifica acordul pentru a depăși opoziția din Franța.

În contextul în care revenirea lui Trump la Casa Albă alimentază temerile potrivit cărora SUA ar putea reduce angajamentele față de NATO și asistența militară pentru Ucraina, apărarea devine o prioritate majoră pentru UE. Blocul european discută o revizuire majoră a politicii sale comune de apărare, într-un plan independent de umbrela de securitate a NATO, și analizează o serie de opțiuni pentru finanțarea în comun a investițiilor militare, care ar putea ajunge la o jumătate de trilion de euro pe parcursul unui deceniu.

Deși Parisul ar fi de acord cu aceste măsuri, Berlinul se opune ideii de a permite UE să împrumute sume mari de bani în numele tuturor statelor membre, chiar și după ce Scholz a reușit să obțină sprijin pentru strângerea a 800 de miliarde de euro pentru ajutorul în caz de pandemie. Cel puțin pe hârtie, Europa lucrează la unificarea piețelor sale de capital de aproape un deceniu, după ce a eliminat barierele care împiedicau circulația liberă a bunurilor și persoanelor. Totuși, prioritățile naționale divergente au împiedicat progresul spre acest obiectiv, care ar facilita strângerea de fonduri pentru finanțarea unei game largi de priorități, de la dezvoltarea de sisteme de armament la stimularea adoptării de noi tehnologii.

Prețul inacțiunii este în creștere. Bloomberg Economics estimează că acesta depășește 3 trilioane de euro anual. Atât de mare ar fi fost și economia europeană dacă creșterea productivității sale de la începutul mileniului ar fi fost egală cu cea din SUA.

„UE nu mai inspiră entuziasm”, afirmă Jacob Ross, cercetător la DGAP (Consiliul German pentru Relații Externe), care studiază relațiile franco-germane. „Astăzi, principalul său scop pare să fie gestionarea crizelor”.

Totuși, crizele pot contribui la depășirea blocajelor politice. Așa s-a întâmplat și în deceniul trecut, când Bruxelles-ul a ajutat la salvarea datoriilor Greciei, Portugaliei și Spaniei, în loc să riște ca una sau mai multe dintre aceste țări să abandoneze moneda euro. Riscurile unui al doilea mandat al lui Trump ar putea contribui la apropierea țărilor europene. „Pentru liderii europeni, este o judecată condamnabilă faptul că trebuie să se bazeze pe presiunea unui președinte american populist pentru a uni Europa”, spune Ross.

Primul mandat al lui Trump a declanșat o mini revigorare a relațiilor franco-germane, culminând cu un nou acord de prietenie, la 56 de ani după Tratatul istoric de la Élysée, care a reconcilat cele două țări după al Doilea Război Mondial. De atunci, însă, mare parte din bunăvoința reciprocă s-a risipit, iar perspectivele de cooperare între cele mai mari economii ale Europei nu par foarte promițătoare în acest moment.