Efectele căderii rublei. Cum vor resimți economiile statelor europene criza de la Moscova

Joia trecută, banca centrală a majorat dobânda de politică monetară la 10,5%, nivel aproape dublu față de cel de 5,5% înregistrat la începutul acestui an, pentru a opri deprecierea rublei care riscă să afecteze economia aflată deja în pragul recesiunii. Aceasta este a șasea creșterea a dobânzii cheie efectuată de banca centrală de la începutul anului până în prezent.

Rubla s-a apreciat cu până la 10,8% la Moscova, în deschiderea ședinței, și era tranzacționată la 59,99 unități pe dolar la 9.07, în urma deciziei anunțate de banca centrală.

Luni, rubla a atins noi minime istorice, coborând sub 60 de unități pentru un dolar, respectiv 75 de unități pentru un euro, în pofida intervențiilor masive de susținere a monedei efectuate de banca centrală în luna decembrie, relatează AFP.

Problemele Rusiei vor afecta însă și alte state, dată fiind valoarea schimburilor comerciale existente. Astfel, companiile din Austria, Finlanda și Polonia au cea mai mare expunere față de Rusia, încasările medii provenite de aici fiind de 7,4%, 6,2 % respectiv 5,6%, notează cei de la Business Insider. Companii din state precum Olanda, Marea Britanie, Germania și Franța încasează din Rusia între 3,5% și 5,5% din totalul veniturilor.

De la începutul acestui an, rubla s-a depreciat cu 40% în raport cu euro și cu 45% față de dolar, din cauza impactului sancțiunilor occidentale asupra economiei Rusiei și a scăderii cotației petrolului. La jumătatea tranzacțiilor de luni, rubla era tranzacționată la 75,42 unități pentru un euro și la 60,66 unități pentru un dolar. În luna decembrie, banca centrală a cheltuit, fără succes, 5,9 miliarde de dolari pentru a opri declinul rublei.