„E o alegere sigură”, își spun milioane de oameni, însă realitatea e cu totul alta. Mișcarea financiară care îți poate topi economiile fără niciun avertisment

„E o alegere sigură”, își spun milioane de oameni care preferă să își țină economiile în numerar sau în conturi bancare fără dobândă. În realitate, această decizie aparent prudentă poate eroda constant puterea de cumpărare și poate compromite acumularea de avere pe termen lung, avertizează specialiștii firmei globale de administrare a investițiilor Vanguard.

Contextul macroeconomic explică riscul. Inflația reduce treptat valoarea reală a banilor. Datele Bureau of Labor Statistics arată că 126 de dolari ar avea în 2026 aceeași putere de cumpărare pe care o aveau 100 de dolari în 2020. În paralel, dobânzile oferite de conturile tradiționale de economii rămân scăzute. Potrivit Federal Deposit Insurance Corporation, rata medie anuală este de doar 0,39%, în timp ce rata anuală a inflației era de aproximativ 2,4% în ianuarie 2026, scrie CNBC.

Chiar dacă unele conturi de economii cu randament ridicat pot ajunge la dobânzi de până la 4% pe an, conform datelor publicate de Bankrate, majoritatea populației nu beneficiază de aceste niveluri. Un sondaj realizat de Vanguard în ianuarie 2025 pe un eșantion de peste 1.000 de adulți arată că peste jumătate dintre americani obțin dobânzi sub 3% la economii, iar aproape un sfert câștigă sub 1%.

„Cred că motivul pentru care oamenii păstrează numerar suplimentar este că acesta poate părea sigur. Dar poate, în același timp, să erodeze în liniște progresul pe care investitorii îl fac pentru a-și atinge obiectivele financiare pe termen lung”, afirmă Kathy Kellert, responsabilă pentru produsele de acțiuni indexate în cadrul Vanguard.

Diferența dintre a economisi și a investi devine semnificativă în timp. Conform unei analize realizate de CNBC, indicele S&P 500 a generat un randament mediu anual de aproximativ 13% în perioada 1976–2025. Jordan Gilberti, planificator financiar certificat și fondator al Sage Wealth Group, subliniază că numerarul „oferă stabilitate și lichiditate, dar rareori ține pasul cu investițiile pe termen lung, ceea ce înseamnă că cei care economisesc pot rămâne în urmă în construirea averii reale”.

O sumă de 1.000 de dolari plasată într-un cont cu dobânda de 0,39% ar ajunge la circa 1.040 de dolari după zece ani, în absența unor contribuții suplimentare. Ajustată însă cu o inflație anuală de 2,5%, valoarea reală ar coborî la aproximativ 812 dolari în banii de astăzi. În schimb, aceeași sumă investită cu un randament anual de 10% ar ajunge la circa 2.594 de dolari după zece ani, respectiv aproximativ 2.026 dolari în termeni reali, după ajustarea cu inflația.

„Numerarul are absolut un rol într-un plan financiar, în special pentru nevoi pe termen scurt și rezerve de urgență, dar nu este conceput pentru a genera creștere pe termen lung. Alocarea unei ponderi prea mari către numerar poate crea un fals sentiment de siguranță, în timp ce erodează în tăcere puterea de cumpărare viitoare”, spune Gilberti.

Kellert recomandă investițiile cât mai devreme, pentru a beneficia de dobânda compusă, prin care randamentele sunt reinvestite și generează la rândul lor câștiguri. Printre soluțiile indicate se numără fondurile corelate cu S&P 500, care oferă expunere diversificată și costuri mai reduse decât portofoliile administrate activ, ceea ce înseamnă că o parte mai mare din bani rămâne investită.

Specialiștii subliniază însă că păstrarea unei rezerve de numerar rămâne esențială. Recomandarea este constituirea unui fond de urgență echivalent cu trei până la șase luni de cheltuieli. Kellert sugerează împărțirea acestuia în două componente: una pentru șocuri de cheltuieli, precum reparații auto sau electrocasnice, și alta pentru șocuri de venit, cum ar fi pierderea locului de muncă.

Mesajul pentru investitori este clar: numerarul oferă confort pe termen scurt, dar expune economiile la un risc invizibil pe termen lung. Într-un mediu inflaționist, lipsa randamentului devine, în sine, un cost.