DOSARUL Mineriadei: Generalul Mugurel Florescu, fost șef al parchetelor militare, la PICCJ

Mugurel Florescu a declarat, la intrarea în sediul Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, că a fost citat de procurori și a venit să afle care este învinuirea. “Am primit o citație a procuraturii și era normal să mă prezint”, a spus Florescu.

El a precizat că îi pare rău pentru tot ce s-a întâmplat la mineriadă, susținând că el nu a avut nicio implicare în evenimentele din 13-15 iunie 1990.

Întrebat de ce nu a făcut investigații amănunțite la vremea respectivă, fostul șef al Direcției Procuraturilor Militare (în prezent Secția Parchetelor Militare) a spus că a făcut acest lucru și are și dovezi în acest sens, pentru că a păstrat condici de ședințe de lucru săptămânale.

Întrebat cine ar fi de vină pentru ceea ce s-a petrecut la mineriadă, Florescu a răspuns: “O să vedem”.

Mugurel Florescu a fost, în decembrie 1989, consilier pentru probleme de justiție la Cabinetul vicepremierului Gelu Voican Voiculescu, în Guvernul provizoriu al României. Ulterior, din aprilie 1990 până în aprilie 1993, Florescu a fost șef al Direcției Procuraturilor Militare.

Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție a anunțat, miercuri, începerea urmăririi penale în dosarul Mineriadei, pe numele unor persoane, pentru infracțiuni contra umanității, respectiv pentru reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității, din 13-15 iunie 1990, soldată cu decesul a patru persoane, rănirea și lipsirea de libertate a altor o mie.

Oficiali din Parchetul instanței supreme au declarat, pentru MEDIAFAX, că în dosarul Mineriadei a fost începută urmărirea penală împotriva fostului președinte Ion Iliescu, iar miercuri i s-au adus la cunoștință acuzațiile, respectiv infracțiuni contra umanității, pentru reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității, din 13 iunie 1990.

În același dosar au fost puși sub acuzare fostul director al Serviciului Român de Informații (SRI) Virgil Măgureanu, Emil Cico Dumitrescu, Miron Cozma și Cazimir Ionescu, tot pentru infracțiuni contra umanității, toți având calitatea de suspect.

Fostul premier Petre Roman, fostul ministru al Apărării Victor Athanasie Stănculescu și Gelu Voican Voiculescu, viceprim-ministru în primul guvern provizoriu din 1990 și responsabil cu controlul serviciilor secrete, ar putea fi și ei cercetați în dosarul Mineriadei, însă în cazul acestora s-a cerut aviz de la șeful statului, întrucât erau membri ai Guvernului la data faptelor. Procurorul general al Parchetului instanței supreme a cerut președintelui declanșarea procedurilor pentru formularea cererii de urmărire penală pentru Roman, Stănculescu și Voiculescu, pentru infracțiuni contra umanității.

Potrivit Legii 115/1999, “numai Camera Deputatilor, Senatul și Președintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor”.

În 5 februarie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a infirmat rezoluțiile de neîncepere a urmăririi penale în cazul evenimentelor din iunie 1990. Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat, pe 9 martie, decizia procurorilor de redeschidere a urmăririi penale în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990.

Parchetul instanței supreme arăta, într-un comunicat de presă, că procurorul general al României, Tiberiu Nițu, a dispus infirmarea a trei rezoluții de neîncepere a urmăririi penale din anul 2009, care au legătură cu Mineriada din 1990, precum și redeschiderea urmăririi penale în acest caz.

“În cauza ce formează obiectul dosarului penal nr. 47/P/2014, privind circumstanțele în care, în cadrul evenimentelor produse în municipiul București, în perioada 13-15 iunie 1990, s-a produs decesul sau rănirea prin împușcare a mai multor persoane, prin referatul din data de 22 ianuarie 2015, procurorii din cadrul Secției parchetelor militare au propus infirmarea parțială a rezoluției nr. 175/P/2008 din 17 iunie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică, și redeschiderea urmăririi penale în această cauză, precum și infirmarea rezoluțiilor nr. 7335/3341/II/2/2009 din 25 august 2009 și 7301/3419/II/2/2009 din 03 septembrie 2009 ale procurorului șef al Secției de urmărire penală și criminalistică”, a precizat sursa citată.

Cercetările în cazul Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990 au fost, astfel, reluate după 25 de ani de la evenimente, perioadă în care au fost emise mai multe decizii de neîncepere a urmării penale, mai multe victime ajungând să fie despăgubite la CEDO în absența unei hotărâri judecătorești în țară.

Într-o decizie din 17 septembrie 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stipulat că România este obligată să continue investigațiile în dosarul Mineriadei și să facă dreptate victimelor crimelor împotriva umanității, indiferent de timpul scurs de la săvârșirea acestora.

Decizia a fost luată în cauza Mocanu și alții împotriva României, în care Anca Mocanu, Marin Stoica și Asociația 21 Decembrie 1989 s-au plâns de ineficiența cercetărilor interne cu privire la evenimentele din 13 – 15 iunie 1990. CEDO a decis ca statul român să îi plătească Ancăi Mocanu, al cărei soț a fost ucis de un glonț în timpul Mineriadei, suma de 30.000 de euro pentru încălcarea articolului 2 – dreptul la viață – din Convenția europeană a drepturilor omului, și lui Marin Stoica, bătut și băgat în comă în ziua de 13 iunie 1990, în sediul TVR, 15.000 de euro, pentru încălcarea articolului 3 – interzicerea torturii – din Convenție.