De ce s-au înfuriat figurinele Lego?

Patru universitari din Oxford, Budapesta și New Jersey au evidențiat și analizat cele mai disputate subiecte de pe Wikipedia, în engleză și în alte nouă limbi, printre care și româna. Studiul se cheamă „The most controversial topics in Wikipedia: A multilingual and geographical analysis“ și îl găsiți cu o simplă căutare cu Google – acolo sunt definite noțiunile de „subiect controversat“, plus multe amănunte.

Mie mi-e de ajuns să spun că în română cele mai disputate subiecte sunt, în ordine descrescătoare, „FC Universitatea Craiova“, „Mircea Badea“, „Disney Channel (Romania)“, „Rebeliunea legionară și pogromul de la București“, „Lugoj“, „Vladimir Tismăneanu“, „Craiova“, „România“, „Traian Băsescu“ și „Biserica Ortodoxă Română“.

În engleză subiectele sunt „George W Bush“, „Anarchism“, „Muhammad“, „List of World Wrestling Entertainment, Inc. employees“, „Global Warming“, „Circumcision“, „United States“, „Jesus“, „Race and intelligence“ și „Christianity“.

Interesantă este și imaginea care însoțește articolul, formată din titlurile celor mai controversate 1.000 de articole din 10 limbi.
Personal, sunt puțin mirat de faptul că lumea, de oriunde ar fi, este pasionată (un subiect disputat este unul pasionant, nu?!) de politică, geografie, credință, istorie și figuri istorice, sănătate, sex, drepturi ale omului, mediu, activism social, știință, tehnologie, internet, sport și evenimente sportive, literatură, filme, televiziune, actori, regizori, filme de animație, muzică, genuri muzicale, dar niciun topic dintre cele 1.000 de articole nu ține de economie, criza economică, instituții financiare, șomaj sau antreprenoriat.

Unii ar putea spune că este din cauza profilului utilizatorilor, dar cred că în rândul editorilor Wikipedia nu se găsesc prea mulți hateri sau troli care să strice rezultatele.

Diferențele culturale se regăsesc și pe naționalități – spaniolii sunt centrați de sport, arabii pe religie, francezii și cehii trag spre știință și tehnologie, iar românii spre muzică și entertainment. „Israel“, „Adolf Hitler“, „Holocaustul“ și „Dumnezeu“ sunt articole disputate în toate limbile; Wikipedia cehă pare a avea o problemă cu homosexualitatea, ungurii cu discriminarea țiganilor, iar nemții, ciudat, cu Croația.

Ca niște buni cercetători, cei patru s-au ferit să tragă niște concluzii clare, lăsând la latitudinea fiecăruia să interpreteze datele.
La fel procedează Christoph Bartneck, un profesor de robotică din Noua Zeelandă, care a studiat 6.000 de figurine Lego și a constatat că, începând cu 1990, fețele figurinelor Lego au început să exprime și altceva în afara zâmbetului standard, devenind, în ultimii ani,  din ce în ce mai furioase.

Primii omuleți Lego au apărut în 1978 și inițial semănau cu banalul smiley din lumea computerelor – un zâmbet pe un fundal galben. Anii ‘90 au adus o diversificare a emoțiilor – mânie, frică, tristețe, surpriză sau siguranță, iar în timp numărul fețelor și tipul de expresii au crescut considerabil.

Bartneck urma să își prezinte cercetarea la o conferință din Japonia și va adăuga, poate, la un moment dat, o concluzie cercetării sale. Ar putea face o paralelă, zic, cu lumea veșnic ferice a păpușii Barbie și a lui Ken, unde toate cele sunt fie roz, fie sclipicioase și musai cu pătrățele pe abdomen.
Și mai trebuie să precizez că acesta este un text ușor, de vară, pentru că oricum economia nu interesează pe nimeni.