Cum a ajuns un tânăr luat de pe băncile liceului directorul general din România al unei multinaționale americane

FAPTUL CĂ A LUCRAT ÎNCĂ DIN TIMPUL LICEULUI DOAR ÎN MULTINAȚIONALE SE VEDE DE LA PRIMELE CUVINTE ROSTITE. DISCURSUL LUI DORIN PENA ESTE ATENT STRUCTURAT ȘI ÎNCĂRCAT CU JARGONUL SPECIFIC. „A ales să exploreze și alte oportunități în afara companiei”, spune noul CEO al Cisco România despre decizia predecesorului său de a pleca din firmă. Cristian Popescu, fostul director, a renunțat să mai conducă filiala locală a companiei americane în luna noiembrie, după mai bine de patru ani de mandat și zece în Cisco.

„Se poate spune că sunt tânăr dacă ne gândim din punct de vedere tradiționalist. Dacă e să privim cât de tinere sunt lucrurile care se întâmplă în industria aceasta și cât de mulți manageri tineri sunt în IT, nu mă consider foarte tânăr. Nu tinerețea, ci calitățile m-au recomandat pentru postul de CEO”, spune Pena, ajuns în 2007 în companie.

POVESTEA LUI ÎNCEPE ÎNSĂ ÎN CLASA A ZECEA, CÂND, AFLAT PE BĂNCILE LICEULUI DIN ORAȘUL NATAL, elevul Dorin Pena se înscria la cursul Cisco Network Academy, destinat tinerilor elevi și studenți pasionați de informatică. „Acela a fost primul contact cu compania. Eram în lumea informaticii și la Ploiești s-a deschis această academie Cisco. Mi s-a părut foarte interesant și am început să fac cursuri”, își amintește azi. Spune că i-a plăcut de mic ideea de networking, atât la nivel tehnologic, cât și la nivel uman, de aceea a avut grijă de-a lungul timpului să nu rămână închis în birou în fața calculatorului, ci să încerce să intre în legătură și cu clienții serviciilor la care lucra. A venit la București și a absolvit facultatea de automatică și calculatoare la Politehnică, iar în perioada studenției a fost instructor la academia Cisco din cadrul universității: „Mi-am dorit să lucrez în mediul academic și să rămân aproape de cursurile de rețelistică pe perioada studiilor”.

Privind retrospectiv, Pena admite că a avut mai multe ocazii să plece din țară, încă din studenție, iar mulți dintre colegii săi lucrează în prezent în Europa de Vest sau în Statele Unite ale Americii. „Decizia mea de atunci a fost să rămân pentru că sunt legat de țară. Sunt foarte legat de familie și cred că în România nu e chiar atât de rău pe cât se spune.„ A ales să nu plece ca urmare a potențialului oferit de țară pe termen lung, „progrese există în ultimii 20 de ani”, însă resimte și acum „pașii mici„ și minusurile legate de infrastructură, atât de transport, cât și informatică.

După facultate, a lucrat timp de un an pentru un partener al Cisco, după care a fost selectat de americani în Sales Academy, un program al companiei care selectează talente din întreaga lume pentru a le pregăti pentru munca de teren. Trei poziții erau disponibile la acea vreme, iar la selecția finală de la Varșovia, unde s-au prezentat 20 de candidați, a reușit să obțină postul. A petrecut un an la Amsterdam, apoi s-a întors în România pentru a oferi servicii de consultanță pentru operatorii din țară. Între timp a obținut cea mai înaltă certificare a Cisco, Certified Internetwork Expert, și a părăsit firma pentru un post la Romtelecom, „mai orientat înspre business„, unde a lucrat timp de un an și jumătate. „Rămăsesem legat de cultura companiei, așa că am revenit în Cisco în momentul când s-a ivit un job de vânzări similar cu cel avut în cadrul Romtelecom. În România nu începuse încă perioada restructurărilor pentru că încă trăiam din anii glorioși de dinainte, de aceea până în 2011 încă se căutau oameni.” La trei ani de la revenire, a fost numit director general.