Croația intră în zona euro, Bulgaria este pe ultima sută de metri. România se uită de pe margine și nu se știe când va putea adopta euro. „În vremuri de turbulențe ca acum, diferența dintre a avea leu sau euro e ca diferența dintre a naviga cu o bărcuță sau cu un crucișător pe o furtună.”

România ar fi putut să fie parte din zona euro acum, întrucât în 2015-2016 îndeplinea toate criteriile pentru a accede la clubul țărilor cu moneda euro. Șansa a fost ratată, pentru că liderii politici nu au putut sau nu au vrut ca România să adopte euro. În același timp, Croația a finalizat ultimii pași pentru a trece la euro, iar Bulgaria este în cărți pentru a adopta euro începând cu 2024. Nimeni nu știe să răspundă la întrebarea „când va avea și România euro?”.

„Avantajele ar fi enorme. Adepții ideii că România nu este pregătită vin cu tot felul de argumente, că s-ar pierde independența pe partea politicii monetare și ar exista pârghii mai avantajoase prin care România ar putea să-și asigure echilibrul bugetar. Este aberant. Ar disciplina guvernul să respecte criteriile, dar politicienii ar pierde o sursă  de jonglare pe partea bugetară”, spune Lucian Albu, directorul Institutului de Prognoză Economică din cadrul Academiei Române.

Ca PIB per capita raportat la paritatea puterii de cumpărare, principalul indicator pentru dezvoltarea unei țări, România se află peste Grecia, care este deja în zona euro. De asemenea, este peste Croația și Bulgaria. Argumentul principal pentru care România nu a aderat la zona euro când a avut ocazia a fost opinia că economia țării nu este încă pregătită și, chiar dacă în termeni nominali îndeplinește toate criteriile pentru a introduce euro, în termeni reali nu poate susține schimbarea.

„Eu cred că este rău că nu suntem în zona euro. După 2007, după aderarea la UE, am tot spus că ar trebui să ne grăbim cu adoptarea monedei euro. Din păcate au prevalat părerile celor care spuneau că trebuie să ne pregătim, să creștem economic, să avem o economie performantă pentru a adera la zona euro”, este de părere Aurelian Dochia, analist economic și profesor universitar de economie.

Deși în 2015-2016, pentru prima dată, România îndeplinea toate criteriile pentru a adopta moneda euro, a ratat șansa și acum nu mai îndeplinește niciun criteriu de convergență. De ce a ratat această șansă?

„Asta este principala întrebare la care ar trebui să răspundă guvernanții din acea vreme și de astăzi. Un motiv era atunci că România nu a îndeplinit, vezi Doamne, criteriul convergenței reale. România avea un PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare mai mare decât al Croației. Astăzi deja România are un PIB per capita raportat la puterea de cumpărare mai mare decât Croația, Grecia sau Bulgaria, bineînțeles”, mai spune Lucian Albu.

Avantajele adoptării monedei euro ar fi fost enorme, sunt de părere ambii economiști. În vreme ce inflația în România, calculată pe indicele armonizat al Uniunii Europene, era de 12,4% în mai 2022, ultimele date disponibile Eurostat, în zona euro creșterea generalizată a prețurilor a fost de 8,1%.

„Mai ales în condițiile de acum, când vedem turbulențele, diferența dintre a avea leu sau euro  e că diferența dintre a naviga pe o bărcuța în timpul unei furtuni și de a naviga pe un crucișător”, spune Aurelian Dochia.

Adoptarea monedei euro pentru orice stat membru actual, cu excepția Dane­marcei, este o obligație asumată odată cu aderarea la Uniunea Europeană. În vreme ce Croația, ultima țară care a intrat în UE, în 2023, va avea euro începând cu 2023, Bulgaria urmează calendarul stabilit și, cel mai probabil, începând cu 2024 va avea moneda unică europeană în locul levei. Când va intra România în zona euro nimeni nu știe să răspundă în acest moment.