Când pasiunea se transformă în milioane de dolari. Sumele impresionante câștigate de gamerii profesioniști

13 august 2016. În timp ce echipajul feminin de canotaj, opt rame cu cârmaci, al României obținea medalia de bronz la Jocurile Olimpice de la Rio, la câteva mii de kilometri depărtare, în Seattle, un alt român alături de alți patru coechipieri străini se băteau pentru cel mai important trofeu la Dota 2 al anului și pentru un premiu de 9,1 milioane de dolari.

Din păcate pentru românul de origine siriană Aliwi Omar, echipa sa a pierdut finala și a trebuit să se mulțumească cu locul doi și cu un premiu de 3,4 milioane de dolari, fiecare luând acasă peste 680.000 de dolari. Este vorba de The International 2016, unde 16 echipe de pe tot globul s-au duelat pe tărâmul de Dota 2, iar în joc au fost puși la bătaie 20,7 milioane de dolari. Dota 2 este doar un exemplu din domeniul sporturilor electronice, dar este și jocul cu cele mai mari câștiguri pentru jucătorii profesioniști. Această ediție, cu numărul șase, a competiției a devenit cea mai mare din domeniul sporturilor electronice.

Sporturile electronice sunt competiții de jocuri video pe diferite genuri: shooter (Call of Duty, Counter-Strike), multiplayer online battle arena (Dota 2, LoL), bătaie (Mortal Kombat) etc. Multe dintre aceste jocuri sunt gratuite, veniturile producătorilor venind din achizițiile de obiecte virtuale realizate de jucători.

Deși au căpătat o vizibilitate mult mai mare în ultimii ani, competițiile de jocuri video se țin din anii ‘70. Odată cu primele calculatoare au apărut și primele jocuri video; așa cum era și firesc, datorită naturii competitive a omenilor, a fost nevoie de numai un pas pentru ca veritabile competiții de jocuri video să fie organizate.

Se crede că primul concurs de acest fel a avut loc pe 19 octombrie 1972, la Universitatea Stanford, unde studenții au fost invitați la o „bătălie intergalactică de Spacewar“. În anii ‘90 jocurile s-au mutat treptat din rețea în online, grație îmbunătățirii infrastructurii și a vitezei de internet. Apoi, odată cu apariția unor jocuri populare precum Counter-Strike, Quake sau Warcraft și competițiile s-au înmulțit.

În trecut gamingul, și într-o oarecare măsură și în prezent, era văzut ca fiind destinat doar tocilarilor care stau într-o cameră întunecată și mănâncă doar junk-food. Odată cu dezvoltarea internetului, a social media și apariția modelelor de jocuri free to play (gratis), jocurile video au devenit tot mai populare, iar categoria de casual gamers a crescut foarte mult. În același timp a apărut și spectatorii de jocuri video. Iar cel mai cunoscut loc pentru iubitorii de jocuri video și competițiile de gaming a devenit platforma Twitch, care a fost cumpărată de Amazon în 2014 pentru 1 miliard de dolari. Însă pe lângă forumuri, rețele sociale și site-uri, eSports și-a găsit un loc dedicat și în ograda televiziunilor de sport precum ESPN sau Turner Sports, care anunța recent că va prezenta evenimentele din eSports „exact cum prezentăm și sporturile tradiționale ca NBA sau baseball“.

Rădăcinile sporturilor electronice se regăsesc în Coreea de Sud, al cărei guvern își recunoaște jucătorii profesioniști de jocuri video ca fiind e-atleți sau atleți virtuali încă din anul 2000, iar din 2013 și Statele Unite încadrează jucătorii profesioniști la categoria atleților. Tot în Coreea de Sud a apărut și prima televiziune dedicată sportului electronic, unde se transmiteau 24 de ore zilnic competiții de StarCraft și Warcraft 3. Astfel de competiții nu au loc numai online, ci multe turnee au acum și o componentă offline, locuri unde jucătorii se înfruntă în mediul virtual, în fața a zeci de mii de oameni. În 2014 au asistat peste 40.000 de spectatori la campionatul League of Legends World Championship din Seul.

În momentul de față, potrivit unui raport din aprilie 2016 al PwC, estimarea veniturilor generate de sporturile electronice în 2016 este de 463 de milioane de dolari, în creștere cu 43% față de 2015. Cea mai importantă piață a sporturilor electronice este SUA, cu o cotă de 38%. „Trei factori stau la baza dezvoltării industriei eSports: infrastructura tehnologică disponibilă, popularitatea jocurilor competitive și mentalitatea publicului, care are sau nu legătură directă cu aceste jocuri“, spune Silviu Stroe, CEO al PGL (divizia de e-sports a Computergames.ro, organizatori de evenimente de profil) și vicepreședinte al IeSF (Federația Internațională de Sport Electronic).

În ce privește infrastructura și popularitatea jocurilor, „România stă foarte bine. Avem una dintre cele mai bune conexiuni la internet din lume. Iar românii sunt mari amatori de jocuri precum Counter-Strike: Global Offensive, Dota 2, Hearthstone și League of Legends. Mai avem de lucrat la mentalitatea jucătorilor, care este în același timp și cel mai greu de modelat, deoarece ai nevoie de o resursă mult mai importantă decât banii: timpul“, continuă Stroe.

Compania lui Stroe, PGL, a organizat un turneu major de Dota 2 în Manila, Filipine, și a participat la organizarea turneului The International, iar el spune că organizarea de astfel de evenimente ar putea fi o oportunitate importantă pentru țara noastră. „Sporturile electronice ar putea fi o resursă uriașă pentru România, dacă și autoritățile, în speță Ministerul Sportului și Tineretului, ar înțelege importanța lor. Ignorarea totală a unui fenomen care interesează  milioane de tineri nu ajută pe nimeni“, spune el.

Un alt exemplu grăitor pentru succesul eSports este The International 2016, o competiție ce se întinde pe parcursul a două săptămâni (o săptămână faza grupelor), iar faza eliminatorie se desfășoară pe KeyArena, un complex cu 17.000 de locuri. De aici chiar și cele mai prost clasate echipe vor pleca cu peste 100.000 de dolari. Făcând o paralelă cu sportul tradițional, Jocurile Olimpice au o amploare mult mai mare, dar atleții care aleargă după medalii câștigă mai puțin decât jucătorii care aleargă prin lumi virtuale. Un spaniol medaliat cu aur primește 100.000 de dolari, un american primește 25.000 de dolari pentru aur, 15.000 pentru argint și 10.000 de dolari pentru bronz, în timp ce un român medaliat cu aur primește 70.000 de euro de la Comitetul Olimpic și Sportiv Român. Dacă ia aurul, un sportiv din Singapore primește cel mai mare bonus: 753.000 de dolari.