Ați mâncat vreodată insecte? Poate nu știți dar noi românii consumăm deja insecte prin intermediul unui colorant alimentar care se regăsește în salam, parizer, cârnați și chiar înghețată

Ca sursă dovedită de proteine într-o lume care aleargă după sustenabilitate, insectele sunt deja consumate în mai multe țări în diferite forme. Vor putea românii să treacă peste bariera culturală înspre hrana cu acestea?

Entomofagia definește hrana cu insecte, iar românii sunt pe cale să învețe acest termen după ce Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor a emis o opinie pozitivă față de viermele de făină, larva gândacului cunoscut drept Telebrio Molitor sau mealworm.

Opinia autorității deschide calea la nivel european spre aprobarea pentru vânzarea unor gustări, batoane proteice, fursecuri sau a altor preparate care conțin insecte. În același timp, insectele ar putea deveni doar o componentă mai des întâlnită în industria alimentară sub forma unor aditivi sau coloranți.

Aceasta a fost prima analiză de risc asupra insectelor ca nou aliment derulată de autoritatea europeană. Bloomberg notează că pe masa autorității mai stau încă 14 aplicații în curs de analiză, care vizează mai multe soiuri de insecte, de la greieri și până la lăcuste.

Insectele ar putea veni ca alternativă sustenabilă de hrană, în contextul în care au un aport proteic ridicat, iar populația planetei este într-o continuă creștere. Estimările Națiunilor Unite atrag atenția de mai mulți ani că până în 2050 omenirea trebuie să găsească o modalitate prin care să hrănească 9 miliarde de oameni.

Cu toate acestea, românii ar putea fi departe de entomofagie din punct de vedere cultural, cel puțin pe termen scurt și mediu.

„Toate obiceiurile de consum țin de niște tradiții, iar cum noi mâncăm sângerete, adică sânge într-o combinație cu carne, există diverse obiceiuri pe care le au popoarele și care țin de patrimoniul gastronomic al fiecăruia. Cu siguranță și noi când mergem în afară în destinații exotice alegem să mâncăm poate crocodil sau chiar lăcuste. Nu cred că va deveni un obicei de consum larg răspândit”, a comentat Ștefan Pădure, expert în industria alimentară și președinte al Asociației pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR).

El a explicat că bariera psihologică poate fi un mare obstacol în cazul românilor, iar exemplul care scoate în evidență acest lucru este cel al cărnii de cal.

 „La noi în țară nu se consumă calul, deși este o carne curată, cu proprietăți foarte bune. Dar românul a folosit calul pentru activități, acesta i-a fost de ajutor și logica este că nu îți poți mânca prietenul”, a adăugat Ștefan Pădure.

 Un document publicat de Parlamentul European, care ridica pentru studiu ipoteza consumului de insecte, citează mai multe studii științifice care arată că respingerea entomofagiei este un comportament învățat. Asta înseamnă că nu ne naștem cu o repulsie pentru consumul de insecte.

CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL