Ana Maria Mircea, fondatoarea restaurantului Dacia Romanian Dining: O tendință este agroturismul, promovarea produsului tradițional local în puncte gastronomice

Produsele tradiționale, cu etichete „curate” pot fi comercializate cu greu în marile rețele de supermarketuri, dar își pot găsi locul în băcănii, în magazine de nișă, în puncte locale gastronomice, crede Ana Maria Mircea, fondatoarea restaurantului Dacia Romanian Dining. Ea a fost prezentă la conferința ZF Agrobusiness Summit 2024.

Ana Maria Mircea Leu a administrat câțiva ani carmangeria RoxAna, fondată de tatăl său în anii ’90. Apoi, în 2021, a deschis restaurantul Dacia Romanian Dining din Buzău și estimează că va ajunge la un milion de euro în 2024. De asemenea, restaurantul a generat o a doua carmangerie, axată pe segmentul B2B.

„O tendință importantă pentru noi și pentru ceilalți fermieri este agroturismul și promovarea produsului tradițional local în puncte gastronomice, în experiența diferită. Există potențial de creștere, important este să avem educație antreprenorială, viziune, diferențiatori, să investim în branding”, a spus Ana Maria Mircea.

Alte declarații:

♦ Cred mult că ADN-ul unui popor stă în produsele tradiționale, m-am încăpățânat să implementez acest lucru.

♦ Am pornit de la industria cărnii, de la produsul tradițional local, cârnații de Pleșcoi, babicul de Buzău pe care l-am certificat la Bruxelles.

♦ E important să avem contact cu piața, să luăm feedback. Consumul a crescut, trendul este de a consuma un produs „curat”, prețul trebuie să reflecte munca producătorului, cheltuielile, utilitățile.

♦ Produsul tradițional poate fi și unul premium, pentru că aceasta este tendința. Nefiind consumul în marile lanțuri de magazine, intervine tendința de a forma băcănii, mici magazine de specialitate, o nișă de unde clientul poate lua produse „curate”, fără aditivi.

♦ Pentru tineri azi nu mai este cool să fie fermieri, să fie producători locali într-o afacere mică sau mijlocie. Este important să schimbăm acest lucru prin educație antreprenorială, prin branding, marketing, tinerii să vadă care este viziunea de dezvoltare pe termen lung, că pot avea profit, susținere, subvenții, beneficii, colaborare cu cooperative agricole. Pentru unii mici producători s-ar putea ca această producție artizanală să nu facă față cerințelor din zona de logistică și distribuție.

♦ Din experiența noastră cu Carrefour, această colaborare oricât s-ar dori din partea producătorilor poate nu este realistă. Am colaborat timp de șase luni și am văzut că oamenii cereau preț mic. Aceste cerințe sunt date nu neapărat de managementul supermarketurilor, ci de cea a pieței, consumatorii nu sunt educați într-o alimentație curată. Am învățat că este nevoie de o fabrică mai mare și să țintim băcănii, magazine care să pună produse premium. Tendința pieței este de a conuma rafinat, dar nu în lanțul de magazine.

♦ În ultimii doi ani a fost o creștere semnificativă pe partea de atestare la nivel de țară, ne creștem certificările de la an la an. Noi ne-am focusat pe ce putem face, să ne extindem afacerea de familie și liniile de business. Nu am așteptat sau cerut susținere. Mai important este să ne asumăm noi ce putem face prin forța noastră de muncă.