Zuckerberg, din nou subiect de SARCASM. Recentele dezvăluiri scot la lumină un ADEVĂR incomod

Atunci când Mark Zuckerberg a cumpărat în anul 2013 patru case situate în jurul vilei sale din Palo Alto (California), jurnaliști și alți comentatori erau sarcastici despre valoarea mare la care fondatorul și directorul general Facebook părea să își estimeze viața privată – suma de aproximativ 30 de milioane de dolari. Postul NBC News glumea că Mark Zuckerberg își “actualiza setările privind date private” pentru a se proteja de persoane care ar putea da “aprecieri” (“like-uri”) ideii de a locui în apropierea curții miliardarului. “Dreptul la viață privată ar putea fi ultimul lucru la care ne-am aștepta din partea Facebook, dar acest lucru nu îl oprește pe Mark Zuckerberg să introducă toate limitele pentru a-și proteja sfera privată în viața reală”, comenta revista finaciară Fast Company.

Dorința lui Zuckerberg de protejare a datelor private ar putea fi din nou subiect de sarcasm după recentele dezvăluiri potrivit cărora firma de consultanță Cambridge Analytica probabil a obținut suficiente date Facebook pentru a construi profilurile psihologice a 87 de milioane de persoane, în principal alegători americani.

“Dar acest caz evidențiază o diferență importantă privind modul în care sfera privată este definită în Statele Unite și în Europa. Sloganul ar putea fi «casa unui englez este castelului lui», dar, de fapt, americanii sunt cei care cred că viața privată este libertatea de a face orice vrei în casa ta. Într-un studiu publicat în anul 2004 în Jurnalul Facultății de Drept a Universității Yale, James Q Whitman prezintă diferențele dintre cele două concepte culturale occidentale de viață privată. Americanii consideră că este vorba de o problemă de libertate, o protejare de intruziuni ale statului asociată strâns drepturilor la viața privată și libertate de exprimare în sfera privată. Casa este «citadela suveranității individuale», scrie James Whitman. Europenii percep sfera privată ca referindu-se la demnitate, sursa fiind percepțiile istorice franceze și germane asupra onoarei, cu preocupări frecvente în sensul protejării de intruziunile presei. Germanii numesc acest concept «autodeterminare informațională», o referire la dreptul de a decide ce poate dezvălui un om despre sine însuși”, comentează editorialista Hannah Kuchler într-un articol publicat în cotidianul Financial Times sub titlul “Ideea noastră despre sfaera privată trebuie să se adapteze realității în era Facebook / Este Facebook precum o casă, în care împărtășești plăcerile și durerile cu prietenii și familia? Sau este piața unui orășel?”.

Cititi mai multe pe www.mediafax.ro