Zona euro: Nu dați banii pe prostii

Premierul francez Manuel Valls, promotor al unui buget “contra austerității” pentru 2015, a afirmat aproape sfidător că țara sa își va reduce deficitul și datoria în ritmul în care poate, “fără a ne pierde din vedere prioritățile”, iar premierul italian Matteo Renzi a avertizat Berlinul că rețeta sa de austeritate impusă întregului continent stimulează instabilitatea politică, odată cu ascensiunea partidelor populiste și de extremă dreapta, atâta vreme cât perspectivele de redresare economică nu se ameliorează.

FMI a redus deja prognoza de creștere economică pentru zona euro, de la 1,1% în raportul din aprilie la 0,8% în raportul publicat zilele trecute, avertizând că zona euro ar putea intra în a treia recesiune din ultimii cinci ani. Fondul a cerut iarăși Germaniei să pună la bătaie fonduri bugetare pentru stimularea economiei sale, în special prin investiții publice în proiecte de infrastructură, și a avertizat din nou că statele zonei sunt “captive” într-un model de creștere economică foarte slabă.

Deocamdată, cancelarul Angela Merkel și ministrul de finanțe Wolfgang Schaeuble au anunțat doar că obiectivul lor este atingerea unui buget echilibrat, susținuți atât de alegătorii majoritari de centru-dreapta din Germania, cât și de aliați tradiționali ca Olanda, Austria, țările baltice sau scandinave, care împărtășesc ideea că dacă Germania a putut să taie cheltuielile sociale și totuși să aibă creștere economică în ultimii ani, și restul țărilor ar trebui să facă la fel.

Pentru adepții austerității, un exemplu de succes invocat este redresarea fiscală a Greciei, prima economie-problemă a zonei euro, redresare care se desfășoară în continuare fără să mai determine manifestații violente de protest sau căderi de guverne. Proiectul de buget al Greciei pentru 2015, care a fost aprobat de troica CE-BCE-FMI și va fi pus în dezbatere publică în noiembrie, vizează un deficit fiscal de 0,2% din PIB, față de 0,8% estimat pentru anul acesta, o creștere economică de 2,9%, o reducere a șomajului la 22,5% de la nivelul actual de 27% și reducerea de la 175% la 160% din PIB a datoriei publice. Anul acesta, economia elenă este anticipată să crească, după șase ani de recesiune, cu 0,6%. Programul de investiții pentru anul viitor are în vedere cheltuieli de 6,8 mld. euro, din care 6,1 mld. euro vor fi distribuite pentru proiecte cofinanțate de UE.

Guvernul grec ar urma să acorde și o serie de facilități fiscale, mărind numărul ratelor în care grecii își pot plăti ratele către stat, iar cca 540 mil. euro sunt prevăzute pentru compensarea tăierilor de salarii și pensii din anii de austeritate. Cât privește finanțarea statului, aceasta ar urma să se facă prin emisiuni de obligațiuni pe 7 și 10 ani. În următoarele săptămâni va fi adoptată și legislația pentru reglementarea plăților restante ale companiilor și ale gospodăriilor către fondurile de pensii, fisc și bănci, care ar urma să includă și o nouă lege a falimentului personal.