Zona euro? Mai discutăm peste doi ani

România îndeplinește trei criterii de convergență nominală din cinci (ponderea în PIB a datoriei publice și a deficitului bugetar, ratele dobânzilor pe termen lung) și nu îndeplinește pe celelalte două (inflația medie în ultimele 12 luni a fost de 2,1%, peste referința corespunzătoare a zonei euro de 1,7%, iar în privința stabilității cursului, leul s-a depreciat cu 1,9% față de euro în ultimii doi ani). CE va emite următoarea evaluare în 2016.

Lucian Anghel, președintele BVB, aprecia recent că anunțul oficial privind fixarea datei de 1 ianuarie 2019 ca țintă pentru aderarea la zona euro, inclus de Guvern în Programul de convergență înaintat CE pentru perioada 2014-2017, este cel mai important anunț economic de anul acesta și că aderarea la euro ar trebui să devină proiect național. Programul reafirmă angajamentul țării de a se încadra începând din 2015 într-un deficit structural de 1% din PIB, conform tratatului fiscal european, în timp ce deficitul bugetar ar urma să se situeze sub 2% din PIB tot începând din 2015. Atât guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cât și viceguvernatorul Cristian Popa au insistat însă că aderarea la euro presupune un consens politic și social larg, pentru că România nu poate intra în zona euro decât dacă este pregătită să facă față rigorilor pieței unice.

După economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, PIB ar trebui să crească timp de 9-10 ani cu 2% peste media UE pentru a ajunge de la un PIB per capita de 52% din media europeană, cât avea anul trecut, la 60% din media UE, cât avea Letonia, unul dintre cele mai sărace țări intrate în zona euro (la 1 ianuarie 2014). O analiză recentă a BNR arată, de asemenea, că un indicator relevant pentru convergența reală, productivitatea muncii, ne situează nu numai în urma UE15 (productivitatea în România era anul trecut de cca 49% din media UE15), ci și a celor 9 state din Est membre ale UE (productivitatea în România era anul trecut de cca 49% din media UE9).