Ziua Națională. La mulți ani, România! O țară care crește, o țară care învață. România în oglinda cifrelor: Ce imagine conturează principalii indicatori despre performanța economiei și direcția în care se îndreaptă țara?

♦ Dincolo de cifre, grafice și clasamente, România este povestea unei generații care a schimbat direcția unei țări: venituri dublate, industrii ridicate de la zero, recorduri în agricultură, energie ♦ Dar este și povestea restanțelor care ne apasă – educația, digitalizarea, sănătatea ♦ De 1 Decembrie, privim România așa cum este: cu progresele ei reale și cu drumul lung pe care îl avem în față.

România din prezent este o țară care a crescut mult mai repede decât ar fi pariat cineva acum două decenii. Veniturile s-au dublat, industriile s-au reinventat, iar energia care vine din mediul privat arată o economie care nu mai privește în urmă. Dar, dincolo de cifre, România rămâne o poveste despre oameni – despre ce am reușit și, mai ales, despre ce avem încă de construit împreună.

Privită doar prin știrile de zi cu zi, România pare adesea o țară contradictorie. Dar dacă o privim prin indicatori, prin evoluții, prin pași mici și siguri, descoperim o națiune care a crescut mult. Sunt multe motive de mândrie și la fel de multe motive să rămânem lucizi: România merge înainte, dar nu fără provocări.

România urcă în clasamente unde acum un deceniu aproape nici nu apărea. Suntem pe locul al doilea în Europa la producția de biciclete, pe locul întâi în UE la producția de floarea-soarelui și la producția de gaze, în timp ce industria auto se menține în topul primelor șase economii europene. Agricultura și energia sunt zonele în care România stă bine deja, iar independența energetică – locul al treilea în UE – este unul dintre atuurile unei țări din estul Europei.

Și mediul de afaceri dă semne de matu­ri­zare: România este pe locul al treilea în UE la creșterea numă­rului de companii nou-în­fiin­țate, iar com­paniile româ­nești sunt tot mai pre­zente în topurile regionale ale ma­rilor jucători. Turismul intern este activ, hotelurile având cel mai bun grad de ocupare din Europa Centrală și de Est.

Piața muncii vine și ea cu vești bune: productivitatea a crescut cu peste 30% în ultimul deceniu, iar salariile – chiar dacă pornesc de la baze reduse – avansează într-un ritm accelerat, ceea ce a împins România mai sus în ierarhiile salariale europene.

Dar imaginea rămâne una duală. Aceleași date care arată progresul puternic evidențiază și zonele în care România rămâne blocată. În educație, decalajele sunt critice: țara are cea mai mare pondere de tineri NEET din UE, cea mai mică pondere de absolvenți de studii superioare și o integrare scăzută a proaspeților absolvenți pe piața muncii. La digitalizare și inovare, România este constant pe ultimele locuri în UE – fie că vorbim de competențe digitale, de utilizarea inteligenței artificiale sau de gradul de digitalizare a companiilor.

Sănătatea și calitatea vieții sunt și ele într-o zonă vulnerabilă. România are una dintre cele mai mici speranțe de viață din UE, cel mai scăzut număr de ani trăiți în stare de sănătate din regiune și o pondere ridicată a populației expuse la risc de sărăcie. În același timp, inflația rămâne printre cele mai ridicate din Uniune, iar deficitul bugetar este cel mai mare din UE – două presiuni majore pentru anii ce vin.

Există însă și capitole unde România excelează exact acolo unde alte economii europene au dificultăți: locuințele sunt printre cele mai accesibile din Europa, 95% dintre români sunt proprietari, iar timpul necesar pentru achiziția unei locuințe este printre cele mai reduse din UE.

România anului 2025 este o țară care a accelerat puternic la economie, venituri și mediu de business, dar care rămâne în urmă la inovare, educație și sănătate – exact acele domenii care vor decide competitivitatea următorului deceniu. Drumul continuă, însă pentru a păstra ritmul accelerat trebuie să investim în oameni, în competențe și în zonele în care azi statistica ne trage la răspundere.

Economie și finanțe

Locul 1 În UE la creșterea venitului real al gospodăriilor pe cap de locuitor

România este pe primul loc în UE la creșterea venitului pe cap de locuitor, cu 134% în ultimii 20 de ani, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică. La nivelul Uniunii Europene creșterea a fost de 22%.

♦ Locul 18 în UE după PIB pe cap de locuitor exprimat în puterea de cumpărare

România se afla în 2024 pe locul 18 în rândul celor 27 de state membre ale UE raportat la PIB per capita exprimat în paritatea puterii de cumpărare, împărțind poziția cu Polonia și Estonia. România avea anul trecut un PIB per capita cu 21% sub media UE, depășind Croația, Ungaria, Slovacia, Letonia, Grecia și Bulgaria. În 2023, România avea un PIB per capita cu 22% sub media Uniunii. Zece țări, reprezentând aproximativ 34% din populația UE, au depășit media UE în ceea ce privește PIB-ul pe capita.

♦ Locul 10 în UE după creșterea produsului intern brut

Economia României a crescut, pe date ajustate, cu 1,4% în trimestrul al treilea față de trimestrul al treilea din 2024, spune Eurostat, oficiul de de statistică al Uniunii Europene. Creșterea economică a României este la mijlocul creșterii economice din UE.

♦ Locul 19 în UE după coeficientul de inegalitate socială

Cu cât valoarea coeficientului Gini este mai mare, cu atât veniturile disponibile ale populației sunt distribuite mai inegal. Statisticile Eurostat arată o scădere a coeficientului Gini în România în ultimii zece ani. Media Uniunii Europene este de 29,4, astfel că România stă mai bine decât media europeană. În 2024, România a înregistrat cea mai mică valoare a ultimului deceniu – 28, cu peste 9 puncte mai puțin decât în 2015, când indicatorul era 37,4.

♦ Locul 1 în Uniunea Europeană după deficitul bugetar   

România are în continuare cel mai mare deficit bugetar dintre statele membre ale UE, de 7,5% în T1 2025, în condițiile în care media blocului comunitar este de 2,9%, potrivit celor mai recente date ale Eurostat despre acest indicator.

♦ Locul 16 în UE după datoria publică

Datoria publică a urcat la 57,3% din PIB în trimestrul doi din 2025, în creștere cu aproape 6 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut. Cu această valoare, România se plasează mai bine decât țări precum Grecia, Italia, Franța, Belgia, Spania, Portugalia, Finlanda, Austria, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Germania, Cipru, Polonia și Croația.

♦ Locul 1 în Uniunea Europeană după rata anuală a inflației

În octombrie 2025, rata anuală a inflației a ajuns la 8,4%, conform raportării Eurostat, cea mai mare din rândul țărilor membre ale UE. INS a raportat pentru luna octombrie o rată anuală a inflației de 9,8%. Diferența dintre aceste raportări vine pentru că Eurostat publică inflația (HICP), adică indicele armonizat al prețurilor de consum, indicatorul armonizat pentru toate statele UE, deci comparabil între țări. INS publică IPC-ul național (indicele de prețuri de consum), care este inflația oficială „românească”, folosită pentru indexarea pensiilor, indexarea salariului minim, analize interne.

♦ Ultimul loc în UE după alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare

România are cele mai mici alocări bugetare din UE pentru zona de cercetare-dezvoltare, de doar 19 euro de persoană în 2024, mult sub sumele alocate de următoarele țări aflate la finalul clasamentului, respectiv 38 euro în Bulgaria și 58 euro în Ungaria, arată datele Eurostat.

♦ Ultimul loc în UE după dimensiunea sectorului bancar ca pondere în PIB

România continuă să se afle pe ultima poziție din țările Uniunii Europene, conform datelor Băncii Centrale Europene privind intermedierea bancar. Nivelul se află la puțin peste 51%, de peste patru ori sub media UE de 215%.

Business & companii

Locul 4 În Europa Centrală și de Est la cele mai puternice companii

România se clasează pe locul al patrulea în regiune în ceea ce privește prezența numărului de companii în Top 500 cele mai mari companii din Europa Centrală și de Est realizat de Coface, unde este reprezentantă de 56 de companii, cu două mai multe decât în ediția anterioară.

♦ Locul 3 în Uniunea Europeană la evoluția numărului de companii nou-înființate

În al treilea trimestru din 2025, numărul de companii nou-înființate în România a crescut cu 32,3% față de trimestrul anterior, fiind a treia cea mai bună evoluție din Europa, după Irlanda și Luxemburg, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică.

♦ Locul 24 în Uniunea Europeană la numărul de IMM-uri per capita

România numără 49 de companii de tip IMM la mia de locuitori, sub media din Uniunea Europeană de 58 de astfel de companii la 1.000 de locuitori, potrivit raportului anual al IMM-urilor din Europa al Comisiei Europene. România ocupă locul 24 în Uniunea Europeană la numărul de IMM-uri per 1.000 de locuitori.

♦ Locul 15 în Uniunea Europeană la ponderea angajaților din IMM-uri

Aproape 67% dintre angajații din economie lucrează în microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii, procent care plasează România pe locul 15 în Uniunea Europeană, potrivit raportului anual al IMM-urilor din Europa al Comisiei Europene. Grecia și Cipru stau cel mai bine la acest capitol, având 87%, respectiv 81% dintre forța de muncă angajată în IMM-uri.

♦ Locul 1 în Uniunea Europeană la producția de floarea-soarelui

Cu o producție de 1,9 milioane de tone de floarea-soarelui în 2024, 2025 va aduce o creștere a producției, iar estimările arată o producție de 2,5 milioane de tone în acest an. Cu această creștere, România va fi pe primul loc în Uniunea Europeană la producția de floarea-soarelui.

♦ Locul 5 în Uniunea Europeană la producția totală de cereale

În 2025, producția totală estimată de cereale va fi de circa 22,9 milioane de tone, o recoltă care poziționează România pe al cincilea loc în Uniunea Europeană, potrivit calculelor ZF pe baza datelor COCERAL și INS.

♦ Ultimul loc în Europa Centrală și de Est la ponderea turiștilor străini

România nu are cel mai mic număr de turiști din regiune, însă stă cel mai prost la capitolul atragerii turiștilor străini. Doar 15% din turiștii ajunși în unitățile locale au venit din afara țării, procent care plasează România pe ultimul loc în regiune. Spre exemplu, vecinii ungari au atras 12,2 milioane de turiști străini, dintre care 46% au fost străini.

♦ Locul 7 în Uniunea Europeană la creșterea prețurilor la vacanțe

Pachetele de vacanță vândute de operatorii turistici de pe plan local au avut o creștere de 9,5% a prețurilor în ultimul an, potrivit datelor Eurostat. Această majorare plasează România pe locul al șaptelea între statele Uniunii Europene la capitolul creșteri ale prețurilor vacanțelor din ultimul an. Cea mai mare creștere a înregistrat-o Estonia, cu un plus de 39% a costului pachetelor de vacanță, urmat de Bulgaria, cu plus 23% și Danemarca, plus 12%.

♦ Locul 1 în Europa Centrală și de Est la gradul mediu de ocupare a hotelurilor

Hotelurile din România înregistrează cel mai bun grad de ocupare dintre toate piețele din regiune, potrivit datelor de la Comisia Europea­nă. În 2023, hotelurile din piața locală au avut un grad mediu de ocupare de aproape 52%. Spre comparație, Ungaria înregistrează un grad mediu de ocupare al hotelurilor de aproape 38%, pe când Polonia, 37%, iar Cehia, 37%. Gradul de ocupare mai bune au avut Bulgaria (40%) și Cehia (42%).

♦ Locul 8 în lume la producția de vin

Producția de vin din România a ajuns la 3,7 milioane de hectolitri în 2024, potrivit datelor Organizației Internaționale a Viei și Vinului. Astfel, România ocupă locul 8 mondial al suprafeței viticole, cu un total de 187.000 de hectare cultivate cu viță de vie, depășind țări precum Portugalia, Chile sau Australia.

♦ Locul 6 în Uniunea Europeană la producția de autoturisme

În prima jumătate a acestui an, numărul de autoturisme produse în România a fost de 236.000 de unități, reușind astfel să își mențină poziția a șasea în Uniunea Europeană. Germania, Spania, Cehia, Slovacia și Franța sunt cei mai mari producători de autoturisme din Uniunea Europeană.

♦ Locul 3 în Uniunea Europeană la independența energetică

În 2023, importurile de energie totale reprezentau 28% din consumul intern, ceea ce face din România a treia cea mai puțin dependentă țară la nivelul Uniunii Europene, Suedia și Estonia fiind singurele cu procente mai mici.

♦ Locul 1 în Uniunea Europeană la producția de gaze

În 2024, România a fost cel mai mare producător de gaze al Uniunii Europene, cu o producție internă de 9,37 miliarde de metri cubi, în creștere ușoară față de 2023, când producția a fost de 9,3 mld. de metri cubi.

♦ Locul 2 în Europa la producția de biciclete

România este unul dintre cei mai mari producători de biciclete din Europa, fiind chiar pe locul al doilea în Uniunea Europeană, după Portugalia. În 2023, ultimul an pentru care există date publice, au fost produse 1,5 milioane de biciclete în România, în timp ce Portugalia a avut o producție de 1,8 milioane de biciclete, potrivit datelor Eurostat.

Piața muncii și salarii

Locul 1 În Europa Centrală și de Est la creșterea productivității muncii

În ultimul deceniu, România a înregistrat cea mai mare creștere a productivității reale din Europa Centrală și de Est, de peste 30%, fiind urmată la mică distanță de Serbia și Polonia, potrivit unui raport Erste. Productivitatea nominală per angajat din România a fost 80% din media UE.

♦  Locul 10 în UE după puterea de cumpărare a salariului minim pe economie

România se clasează pe locul 10 între statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește valoarea salariului minim exprimat în paritatea puterii de cumpărare (PPS), indice privind puterea de cumpărare, în fapt, o monedă virtuală care aliniază prețurile în funcție de mai mulți parametri, primul fiind inflația, potrivit datelor Eurostat pentru al doilea semestru din 2025. Cu un salariu minim echivalent cu 1.279 de unități PPS, România reușește să depășească economii precum Croația, Lituania, Grecia, Portugalia sau Ungaria.

♦ Penultimul loc în UE la costul orar cu forța de muncă

România are al doilea cel mai mic cost orar mediu cu forța de muncă din Uniunea Europeană, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică.  Astfel, în 2024, România a avut un cost mediu orar cu forța de muncă de 12,5 euro, fiind depășită doar de Bulgaria, unde acest cost este de 10,6 euro pe oră.

♦ Locul 22 în UE după valoarea nominală a salariului brut pe economie

Salariul anual mediu brut a ajuns la 21.108 euro în anul 2024, conform statisticilor oficiale de la nivel, publicate de Eurostat. Ajungând la un salariu mediu anual brut de 21.108 euro, România este peste Ungaria și Grecia și foarte aproape de Polonia și Slovacia. Este o poziție semnificativ mai bună față de anii anteriori, când România se afla constant pe ultimele două locuri din Uniunea Europeană.

♦ Locul 3 în UE după creșterea costului cu forța de muncă

România a înregistrat în trimestrul al doilea din 2025  una dintre cele mai mari creșteri în costul orar al forței de muncă, de 10,4% față de perioada similară din 2024, fiind depășită la nivel european doar de Bulgaria, cu 13,4%, și Ungaria, cu 11%, arată datele Eurostat. Majorarea din România vine după un plus de 16,1% în primul trimestru din 2025 și de 13,1% în ultimul trimestru de anul trecut.

♦ Locul 2 în UE după rata șomajului în rândul tinerilor

România se află pe locul al doilea în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata șomajului în rândul tinerilor cu vârsta de până la 25 de ani, cu un nivel de 24,8% în luna iunie 2025, conform datelor publicate de Eurostat, oficiul european de statistică. Singura țară care înregistrează o rată mai ridicată este Estonia, cu 25,4%, în timp ce Spania, o țară tradițional asociată cu un șomaj ridicat în rândul tinerilor, ocupă de această dată poziția a treia, cu 24%.

Educație și tineret

Locul 1 în Uniunea Europeană la rata tinerilor care nu lucrează și nu merg la școală

România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata tinerilor cu vârste între 15 și 29 de ani care nu sunt încadrați în muncă și nici nu urmează o formă de educație sau formare profesională – categoria cunoscută sub numele de NEET (Not in Education, Employment or Training), potrivit datelor de la Eurostat, oficiul european de statistică. Așadar, statisticile oficiale europene arată că 19,4% dintre tinerii români se află în această situație, un procent semnificativ peste media UE de 11%.

♦ Ultimul loc în Uniunea Europeană la rata absolvenților de studii superioare

România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește ponderea tinerilor, cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani, care dețin o diplomă de învățământ superior. Mai exact, doar 23% dintre tinerii din România care au absolvit o formă de învățământ superior.

♦ Locul 3 în Uniunea Europeană la cea mai mică pondere a absolvenților integrați în câmpul muncii

România are a treia cea mai mică pondere a proaspeților absolvenți care erau integrați pe piața muncii în anul 2023, conform datelor de la Eurostat. Așadar, România (74,8%), alături de Grecia (72,3%) și Italia (67,5%), se află la coada clasamentului, indicând provocări majore în ceea ce privește integrarea tinerilor pe piața muncii.

♦ Ultimul loc în Uniunea Europeană la practicarea sportului

Doar doi din zece români, adică circa 20%, fac sport cel puțin o dată pe săptămână, o statistică ce plasează România pe ultima poziție la nivelul Uniunii Europene. Media europeană este semnificativ mai mare.

♦ Locul 93 în lume în clasamentul universităților

Universitatea din București a urcat în acest an pe locul 93 în topul mondial Times Higher Education Impact Rankings 2025, unul dintre cele mai cunoscute clasamente din spațiul academic internațional, care evaluează universitățile cu cea mai mare implicare în activități specifice dezvoltării durabile. Este pentru prima dată când o universitate din România se situează în primele 100 de universități în clasament.

Calitatea vieții

Penultimul loc în Uniunea Europeană la speranța de viață

Speranța de viață la naștere a ajuns la 76,6 ani în anul 2024, conform datelor de la Eurostat, oficiul european de statistică. Deși a înregistrat o creștere în ultimii ani, România continuă să rămână în zona de jos a ierarhiei după speranța de viață în clasamentul UE. România se situează penultima în clasament, înaintea Bulgariei, și cu peste cinci ani sub media Uniunii Europene.

♦ Ultimul loc în Europa Centrală și de Est la anii sănătoși

Un român trăiește în medie 59 de ani fără probleme majore de sănătate, care i-ar limita posibilitatea de mișcare, spre exemplu. În regiune, România este cel mai jos la acest indicator, în contextul în care Bulgaria are o medie de 68 de ani, polonezii au 63 de ani în care nu au probleme serioase de sănătate, iar Ungaria ajunge tot la 63 de ani.

♦ Pe locul 5 în Uniunea Europeană la cheltuielile neprevăzute

România este pe locul cinci în clasamentul țărilor membre ale Uniunii Europene după ponderea populației care nu poate face față cheltuielilor neprevăzute, arată datele publicate de Eurostat. Cu 40% dintre români aflați în imposibilitatea de a acoperi o cheltuială neprevăzută în anul 2024, țara se situează pe locul cinci în UE, după țări precum Bulgaria, Letonia, Grecia și Lituania.

♦ Locul 1 în Uniunea Europeană la riscul de sărăcie

În 2024, ponderea populației României care se confrunta cu lipsuri materiale și sociale grave a fost de 17,2%. România a fost clasată pe primul loc în UE la acest indicator, înaintea Bulgariei.

♦ Locul 4 în Europa la capitolul locuințe ieftine

România are printre cele mai ieftine locuințe din Europa, fiind astfel pe locul al patrulea în topul țărilor cu cele mai mici prețuri din Europa, după Turcia, Bosnia și Herțegovina și Albania. În 2024, prețul mediu în România a fost de 1.676 euro/mp, înregistrând o creștere de 11,5% față de anul precedent.

♦ Locul 1 în Uniunea Europeană la accesibilitatea locuințelor

România rămâne lider în Uniunea Europeană la capitolul accesibilitate a locuințelor, timpul mediu necesar pentru achiziția unei locuințe de 55 de metri pătrați în București fiind de aproximativ 8,5 ani, un nivel semnificativ mai scăzut comparativ cu alte capitale din regiune precum Budapesta sau Praga.

♦ Locul 1 în Uniunea Europeană la numărul de proprietari de locuințe

Circa 95,6% dintre români locuiesc în propriile case, ceea ce face ca România să ocupe primul loc în topul țărilor cu cei mai mulți proprietari din Uniunea Europeană. La nivel european, în medie, aproape șapte din zece europeni trăiesc într-o locuință aflată în proprietate.

♦ Locul 45 în lume la calitatea vieții

România se poziționează locul 45 în lume la calitatea vieții din 89 de țări analizate, potrivit platformei Numbeo. Cu un index de 145,1, România este în urma Bulgariei și Ungariei și cu un loc peste Grecia.

♦ Locul 38 în lume în clasamentul celor mai sigure țări

România se află pe locul 38 în clasamentul celor mai sigure țări din lume, un top de altfel condus de Islanda, Irlanda și Noua Zeelandă, potrivi Indicelui Global al Păcii. Clasamentul a fost realizat pe baza mai multor indicatori, care a analizat toate cele 163 de state de pe glob.

Inovație și digitalizare

Locul 6 În UE după accesul la internetul de mare viteză

România se situează sub media UE în 2025 la toți indicatorii din categoria de inovație și digitalizare, cu excepția accesului la internet de mare viteză, care este foarte bun, clasându-se pe locul 6 printre statele membre ale UE-27, cu o îmbunătățire de 88,2 puncte procentuale între 2018 și 2025, conform European Innovation Scoreboard (EIS) 2025.

♦ Penultimul loc în UE după ponderea IT-iștilor în totalul forței de muncă

România are o pondere de 2,8% din totalul angajaților din sectorul IT, conform datelor de la Eurostat. Media UE este de 5%. Aceasta înseamnă că doar 2,8% din totalul forței de muncă din România lucrează în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC). 

♦ Ultimul loc în UE după ponderea companiilor digitalizate

România avea doar 7,9% dintre companii cu un grad înalt de digitalizare în 2023, pe ultimul loc în clasamentul țărilor membre ale Uniunii Europene după acest indicator. Media UE la acest indicator a fost de peste 20%, iar țări precum Finlanda, Olanda și Malta depășesc 30%.

♦ Ultimul loc în UE la competențe digitale

Doar 28% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani dețin competențe digitale de bază, comparativ cu media Uniunii Europene de 56%, arată datele de la Eurostat. Pe primele trei locuri în UE sunt: Olanda (83%), Finlanda (82%) și Danemarca (70%). Ținta UE este ca până în 2030 este ca 80% din cetățenii europeni să aibă competențe digitale.

♦ Ultimul loc în UE la gradul de utilizare a inteligenței artificiale de către companii

România s-a aflat anul trecut pe ultimul loc în UE în privința gradului de utilizare a inteligenței artificiale de către firmele cu minimum 10 angajați, cu doar 3,1%, în timp ce media europeană s-a plasat la 13,5%, arată datele Eurostat. România se află printre ultimele locuri și în ceea ce privește creșterea față de 2023.

♦ Ultimul loc în UE la inovare

Deși a înregistrat unele progrese în ultimii ani, România se află pe poziția 27 din 27 în clasamentul european al inovării, potrivit European Innovation Scoreboard (EIS) 2025. România se menține în categoria “inovatorilor emergenți”, cu un scor de doar 37,7% față de media UE de 56,4%.

Ziarul Financiar a analizat 50 de indicatori din economie, business, piața muncii, educație, calitatea vieții, inovație și digitalizare.  Cum se vede evoluția României prin filtrul cifrelor de la nivel european și global?

Statisticile europene arată de multe ori două Românii: una care crește accelerat și una care bate pasul pe loc. Dincolo de cifre, România rămâne o poveste despre oameni – despre ce am reușit și, despre ce avem încă de construit împreună.