ZF Live. Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței: În 2025 am avut cel mai mare număr de tranzacții analizate, peste 100, dublu față de alți ani. Care este situația investigației din sectorul bancar privind creșterea ROBOR

♦ Consiliul Concurenței analizează o tranzacție atunci când cele două companii implicate au împreună o cifră de afaceri de peste 10 mil. euro ♦ În 2025, Concurența a avut pe masă peste 100 de tranzacții, o cifră record în comparație cu anii trecuți, spune șeful instituției.

Apetitul pentru piața locală se vede în cifre, în contextul în care Consiliul Concu­renței a avut de analizat în 2025 peste 100 de tranzacții, dublu față de alți ani. Și numărul de investiții a fost tot unul ridicat anul precedent, circa 500 de astfel de proiecte care au ajuns la Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe, o structură recent înființată, cu doi ani de activitate, secretariatul acestei comisii fiind asigurat de specialiștii Consiliului Concurenței.

„Anul trecut am avut cel mai mare număr de tranzacții, peste 100. Țin minte de ani când aveam sub 50, deci acum suntem mai mult de dublu față de anii slabi. Am avut și 500 de investiții anul trecut, au fost foarte multe. La Concurență ne uităm când o firmă o cumpără pe alta, la fuziuni. Partea de investiții (Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe – n.red.) se uită și la fuziuni, dar și la investițiile pe care le face o companie”, a spus Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, în cadrul emisiunii ZF Live.

Ținând cont că autoritatea de Concurență analizează doar tranzacțiile companiilor care cumulează 10 mil. euro cifră de afaceri, cele 100 de tranzacții care au ajuns la avizare arată interesul companiilor pentru a se dezvolta.

Ziarul Financiar a scris într-o analiză a pieței de fuziuni și achiziții faptul că cele mai mari tranzacții din 2025 au fost vânzarea rețelei de sănătate Regina Maria din România de către Mid Europa către finlandezii de la Mehiläinen, achiziția de către CVC Capital Partners a unei participații de 50% în Therme Horizon, una dintre cele mai vizitate destinații de wellness din Europa, și achiziția de către Engie a unui proiect eolian de 253 MW în județul Ialomița de la Greenvolt, producător portughez de energie din biomasă forestieră reziduală.

Decizii în primul semestru din 2026

Consiliul Concurenței va lua o decizie în iunie 2026 în cazul investigației pornite acum patru ani în sectorul bancar, în care a anchetat o presupusă înțelegere între zece bănci cu privire la fixarea coordonată a valorii ROBOR. Și în sectorul IT, în investigațiile pornite la firme precum Sony sau Apple, dar și în domeniul alimentar – o anchetă pornită în cazul comercializării za­hărului – vom avea decizii în primul semestru din 2026, potrivit lui Bogdan Chirițoiu.

„Anul acesta sunt multe cazuri pe care le terminăm în primul semestru.

Cel mai important va fi cel pe zona bancară. Investigația e terminată, experții noștri și-au terminat treaba. Raportul a fost trimis băncilor care au o lună să reacționeze și la final vom avea o audiere în care băncile prezintă în fața plenului nostru argumentele și o să luăm o decizie, probabil la început de luna iunie. Vin toate băncile odată, dacă sunt chestii confidențiale, atunci îi scoatem pe ceilalți din sală, mai avem și audieri separate”, a spus Bogdan Chirițoiu în cadrul emisiunii de business ZF Live.

De la ce a pornit investigația asupra băncilor?

ROBOR este rata dobânzii la care 10 bănci care contribuie la calcularea acestui in­dice „sunt dispuse să ofere împrumuturi sub formă de depozite în lei celorlalte bănci con­tribuitoare“, cele 10 instituții de credit fiind relevante din punctul de vedere al activității pe piața monetară interbancară din România. Ele sunt selectate pe baza unor criterii de performanță stabilite de BNR.

În noiembrie 2022, Consiliul Concurenței s-a autosesizat după creșterea substanțială a ROBOR, peste 8%, care a mărit tensiunea și ratele bancare în cazul persoanelor fizice și companiilor care mai au credite la bancă cu dobânda variabilă legată de acest indice. Concurența a analizat o presupusă înțelegere și/sau practica concertată cu privire la fixarea coordonată a valorii ROBOR de către băncile participante la stabilirea acestei rate de referință în cadrul procedurii de „fixing”.

Potrivit informațiilor BNR și ACI (asociația profesioniștilor piețelor financiare din bănci), cele 10 bănci care participau atunci la calculul ROBOR au fost Banca Transilvania, BCR, BRD-SocGen, ING Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, UniCredit Bank, OTP Bank România, Exim Banca Românească și Intesa Sanpaolo România.

„A fost un raport de investigație de patru ani. Investigația a plecat de la suspiciunile noastre, n-am avut o reclamație. Ne uitam la funcționarea pieței, a fost în atenția noastră tot timpul. La momentul respectiv, creșteri care au părut mari de ROBOR ne-au făcut să declanșăm investigația respectivă s-au făcut inspecții cu mandat judecătoresc. Nu mă antepronunț că noi încă n-am luat decizia, dar e un raport de investigație muncit, validat cu Comisia Europeană”, a mai spus Chirițoiu.

Urmează noi investigații

Președințele Consiliului Concurenței a mai spus că în perioada următoare, chiar în săptămâna viitoare, autoritatea pe care o conduce va anunța noi anchete, fără a dezvălui domeniile vizate.

„Anul trecut au fost amenzi, am avut partea de comercializare pe produse de tutun, au fost amenzi de zeci de milioane de euro, ceea ce a fost un an mediu, normal pentru noi. Avem pe zona de servicii, de IT cazuri pe care le terminăm cu Sony și Apple în perioada următoare. Avem pe zona alimentară, pe comercializarea zahărului un caz care trebuie să să fie terminat. Vom și deschide câteva cazuri în perioada următoare, le vom anunța săptămâna viitoare”, a mai spus Bogdan Chirițoiu.

Ce a mai declarat Bogdan Chirițoiu la ZF Live

► Cred că față de multe țări din Europa avem mai multă concurență. Sunt sectoare la noi puternic concurențiale. Sunt și unele care sunt concentrate acum, suntem atenți la telecomunicații, unde până de curând eram foarte fericiți cu nivelul concurenței din domeniu. Concurența arată bine la noi. Inflația are treabă cu deficitul bugetar, e un fenomen macroeconomic. Vedem mai mult inflație pe zona de servicii, prețuri administrate.

► Vedem companiile (din zona pieței combustibililor – n.red.) comportându-se bine, în sensul că vedem un ecart foarte mare între prețurile din România și prețurile din restul Uniunii Europene. Dacă ne uităm la media din Uniune și prețurile de la noi, fără taxe, de obicei la motorină suntem pe la media UE, la benzină suntem cu maximum 5 procente sub media UE. Acum avem diferențe de 16-18%. Companiile principale de la noi au surse proprii de petrol, deci nu resimt costurile și asta le permite în anumită măsură să susțină aceste prețuri substanțial mai mici. Este o situație temporară.

► Avem totuși un deficit bugetar în continuare mare care pune presiune pe prețuri.

► N-ai cum să reduci inflația fără un impact pe creștere și pe consum. Dacă vrei să ajustezi economia, dacă nu mai vrei inflație și nu mai vrei deficit comercial, asta implică o reducere de consum.

► O piață de care sunt mulțumit din punctul de vedere al concurenței a fost până de curând telecomunicațiile. Acum am ceva emoții, dar tot avem servicii bune și ieftine.

► La noi internetul merge mai bine decât în țări vestice. Cred că am avut patru jucători și unul dintre ei a fost o firmă nouă, care a intrat și a fost agresivă, ceea ce se numește „maverick”.

Despre sectorul bancar:

► Numărul de bănci nu e mic și noi n-am avut probleme până acum cu aprobarea concentrărilor. Vedem o creditare scumpă în România și nu multă creditare. Din punct de vedere al creditelor în total economie, suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană.

► Avem multe multinaționale în economie și se pot împrumuta mai ieftin de pe piețele lor, au acces la creditare mai ieftină decât în România. Dar tot e puțină creditare în România și pentru că e scumpă. Undeva trebuie să găsim formule prin care să să avem o creditare mai atractivă și pentru bănci, și pentru populație.

► Cred că și apetitul pentru credite nu e atât de mare, dobânzile sunt mari și pentru că avem o inflație mare. Dacă dobânzile sunt mai mici, atunci și interesul firmelor va fi mai mare.

Despre domeniul energiei

► Liberalizarea a mers bine la electricitate. Am avut Hidroelectrica, care a pus presiune pe jucătorii tradiționali și acum vedem cum și furnizorii clasici au fost sub presiune să scadă prețurile. Avem oferte bune, apropiate de ale Hidroelectrica, și de la furnizori tradiționali, ceea ce ne arată că mecanismul concurențial a funcționat.

► Energia este scumpă în toată Europa față de concurenții noștri din restul lumii, SUA, China. În interiorul Uniunii, România are prețul normale, similare cu alte state. Alte state însă reușesc să aibă o energie mai ieftină către anumiți producători industriali, aici diferim noi.

► Am făcut o analiză, am întrebat câteva firme care au producție și în România și în Germania și Italia. Am constatat că în Germania, de exemplu, deși dacă ne uităm pe Eurostat, prețul electricității în Germania este similar la industrial cu România. Acele companii aveau prețuri mai bune în Germania decât în România. Pentru că dacă piețele spot, pe termen scurt, sunt conectate și relativ similare, contractele pe termen mai lung sunt mai atractive în alte țări decât în România.

► Mi-aș dori să introducem aranjamente contractuale care să permită o energie mai ieftină pentru consumatorii industriali.

► Trebuie să fim inteligenți, să găsim metode prin care să avem pentru marii producători de tipul celor de aluminiu, oțel să avem energie mai ieftină, fără să dea statul subvenții.

► Există un cadru legal care a flexibilizat, care permite statelor să ajute marii producători de electricitate. O țară ca Germania, care nu are deficit bugetar, deci are bani, le subvenționează tarifele de distribuție și transport, ceea ce România nu are bani să facă. Avem cel mai mare deficit bugetar din Uniune și o să vină cu niște costuri.

► Ideea este să avem contacte directe între producătorii regenerabili și marii consumatori și statul să vină să dea garanții, pentru că la contracte pe termen lung, ai riscuri. Asta aș încerca să pun să pun pe picioare la noi.

Despre retail și HoReCa:

► Bucureștiul clar nu mai e atât de ieftin pe cât era. Inflația asta mare și stabilitatea cursului face ca în euro prețurile noastre să crească. Deci nu mai suntem atât de ieftini pe cât eram acum câțiva ani.

► Este o concurență bună pe zona de retail. Vedem companii care ies. Pe ansamblu, stăm bine pe zona de comerț alimentar, avem totuși mulți operatori.

► Sunt companii care ies, care nu fac destui bani și, până la un punct, un semn bun, înseamnă că nu suntem atât de profitabili, atât de atractivi, nu au niște marje atât de mari din moment ce vor să iasă. Mă bucură că intră Dedeman, e o tranzacție în analiză, nu mă antepronunț. Vine cineva din altă industrie, aparent nu e problematică.

► La Cocoș se va extinde, am aprobat preluarea de către grupul Schwartz care are Kaufland și Lidl, dar cu condiția că ei vor finanța extinderea rețelei. Dedeman ne spune că va veni cu modele din businessul lor, vor sprijini producătorii locali, deci cred că e un lucru bun că avem și jucători internaționali și locali, va fi un efort de a dezvolta, de a sprijini producătorii locali.

► Cred că avem nevoie de mai multă concentrare pe zona de procesare, deci de producători. Cred că este unul din motivele pentru care vin importuri din Ungaria și din Polonia. Noi suntem mai scumpi pentru că producătorii noștri sunt relativ mici și atunci nu au dimensiunea și nu pot să ajungă la costurile pe care le au polonezii.

► Trebuie să fie un spațiu pentru producătorii artizanali de bere de exemplu. Îi vedem în magazine, există, deci ei au totuși acces în magazine, în HoReCa îi vedem în mai în mai mică măsură.

► Problema este că marii producători încep să-și facă și ei berea artizanală. Și atunci, da, ai o bere artizanală, cu producție mică, dar uneori aparține de cel mare. Deci clienții au undeva șansa de a bea și o bere artizanală, dar nu vine de la un mic producător local întotdeauna. E o zonă de urmărit.