Zece tendințe care vor schimba infrastructura în următorii cinci ani

Anul 2012 a fost unul în care infrastructura, fie ea de transport, energetică sau socială, s-a confruntat cu numeroase provocări, iar guvernele din întreaga lume s-au aflat sub presiunea incertitudinilor financiare și a cererii tot mai intense de reînnoire și extindere a infrastructurii, arată un raport al companiei de consultanță KPMG.

Și la nivelul României s-au resimțit aceste probleme și ar putea fi resimțite și în anii următori. “Prioritățile sunt numeroase, iar constrângerile bugetare mari pentru România anilor 2013-202. Fie că este vorba de Coridoarele de autostrăzi IV sau Ix, de reactoarele 3 și 4, de reabilitarea sistemelor de irigații sau de sistematizarea cursurilor de apă pentru prevenirea inundațiilor, de modernizarea porturilor, aeroporturilor și căilor ferate sau de mega-proiectul de cercetare ELI, de infrastructura în sănătate și educație, toate acestea, la care se adaugă proiectele regionale și locale, implică un exercițiu amplu de proiectții strategice sustenabile sistemic pe termen mediu și lung”, a declarat Daniela Nemoianu, executive partner în cadrul KPMG România, specialist în infrastructură și PPP (parteneriat public-privat – n.red.).

KPMG a indentificat zece tendințe și oportunități care și-ar putea pune amprenta asupra modului în care va evolua infrastructura în 2013, dar și pe viitor:

► Povara costurilor se mută către consumator: Consumatorii din întreaga lume încep să simtă primele simptome ale costurilor antrenate de proiectele de infrastructură.

► Guvernele trebuie să devină mai active: Nu toate proiectele de infrastructură pot atrage investiții private – în special în condițiile actuale de piață.

► Afluxul de proiecte s-a diminuat, dar își va reveni: Anul trecut a fost caracterizat de o criză a tranzacțiilor în infrastructură.

► Atenția se îndreaptă asupra orașelor: Orașele au devenit focarul de activitate economică al unei națiuni.

► Folosirea la maximum a investițiilor existente: Pe măsură ce investitorii fac mari eforturi pentru a ridica de la sol noi proiecte, tot mai multă atenție se acordă obiectivelor deja existente.

► Reziliența urcă pe primele locuri în agenda de lucru: Protejarea obiectivelor de valoare de impactul dezastrelor -naturale sau nu – este prin urmare un element critic pentru stabilitatea economică și politică.

► Apariția unor noi modele de infrastructură: Schimbarea modelelor de infrastructură este de asemenea catalizată și de dorința de a se obține o mai bună eficiență operațională.

► Progresul rapid al tehnologiei: Tehnologia are potențialul pentru a rezolva multe din problemele cele mai critice ale lumii în sectorul infrastructurii.

► Reducerea costurilor – în centrul atenției: Dorința de a investi depășește cu mult capacitatea de finanțare.

► Lupta pentru talent și specializare devine mai acerbă: Posibil unul dintre cele mai mari și mai subapreciate obstacole în calea noastră de a răspunde provocărilor tot mai mari din sectorul infrastructurii este lipsa de specializare și talent.

Toate stirile sunt pe zf.ro