Zbor deasupra unui turn Babel - VIDEO
KLM și-a înnoit flota cu 21 de avioane Boeing 787-9 și, pentru a-și promova achiziția, a realizat câteva zboruri demonstrative pentru reprezentanți ai presei, oameni de afaceri sau entuziaști ai aviației.
Pentru zborul demonstrativ cu al nouălea model de 787 am plecat spre Amsterdam tot cu KLM, iar la îmbarcare m-a întâmpinat un steward în vârstă, aranjat în ținuta binecunoscută a membrilor echipajelor de zbor, care vorbea o engleză perfectă. Întâmpina călătorii cu un „hello” sau „bună ziua”. Doi britanici vorbeau în spatele meu despre cât de bine vorbește stewardul româna și despre cât de bine cunoaște România. Unul dintre ei era convins că avea o soție româncă sau pe cineva în țara noastră deoarece româna vorbită de el nu era una învățată la școală, ci, mai degrabă, dobândită din conversații. Își dăduse seama de asta mai demult, când mai călătorise cu el și acesta îi povestise despre Transilvania sau despre alte locuri din România când zburau deasupra acestora.
Stewardul cu pricina știa că mergeam la Amsterdam pentru o călătorie cu noua vedetă a flotei KLM, un Boeing 787-9, un gigant destinat curselor lungi, intercontinentale. Înainte să ajung să văd exact cum arată noua aeronavă KLM, stewardul, al cărui nume l-am ratat, mi-a arătat fotografii pe telefonul mobil cu aeronava din hangar. Mi-a confirmat că avionul va zbura inițial la Abu Dhabi, apoi la Dubai și mai târziu spre Rio de Janeiro. „Aeronava este o soluție pentru zborurile lungi. Vom zbura în Dubai, Canada, peste tot”, a spus mai târziu Pieter Elbers, CEO-ul KLM. „O să vă placă, sunt sigur. Și eu abia aștept să zbor cu acest avion”, mi-a mărturisit însoțitorul de zbor.
Imediat ce am aterizat și am ieșit din Schiphol, hubul care leagă Amsterdamul cu toată lumea, vântul mi-a fluturat paltonul și mi-am dat seama că nu venisem pregătit pentru vremea rece cu pale de vânt tăioase și dușuri de ploaie. Nu a fost prima dată când am vizitat capitala Olandei, orașul cu 165 de canale, recunoscut în lume pentru districtul unde vitrinele cu becul roșu așteaptă clienții, pentru cafenele unde, pe lângă cafe latte sau cappuccino, se găsesc și țigările cu marijuana, dar la fel de cunoscut și pentru arhitectura sa unică. Amsterdam mi-a redevenit familiar abia după ce am ajuns cu trenul în gara centrală a orașului, locul unde pleacă mii de trenuri în fiecare zi către aeroport sau către alte orașe naționale sau internaționale. O gară cu 15 linii de tren pe unde trec 250.000 de oameni în fiecare zi, potrivit amsterdam.info. Imediat cum ieși din Amsterdam Centraal, orașul se deschide, iar bulevardul Damrak, chiar și pe o vreme vitregă, abundă de oameni, turiști și localnici.
În jur de 15-20 milioane de oameni vizitează Amsterdam în fiecare an. Un adevărat hub al planetei, după cum îl descria o reclamă pe lângă care am trecut. În două zile am auzit cel puțin 7-8 limbi diferite. De înțeles: statisticile spun că în oraș sunt prezente nu mai puțin de 170 de naționalități. Sâmbătă noaptea străzile plouate erau pline de oameni, chiar și străduțele late de doi metri clocoteau, dar cele mai multe dintre vitrinele roșii pe care miile de turiști veniseră să le vadă erau închise, cu draperiile trase și becurile stinse. Localurile erau însă ticsite cu oamenii care urmăreau meciul de fotbal „El Clasico”, duelul Real Madrid – Barcelona, iar intrările localurilor erau blocate de fumători, nepregătiți să întâmpine frigul pe deplin.
A doua zi dimineață am mai dat o fugă pe canalele Amsterdamului. De data aceasta, peisajul era aproape pustiu, turiștii probabil încă dormeau. Orașul era atât de liniștit, încât nu ai fi ghicit că este o atracție turistică pentru milioane de oameni, ci mai degrabă un oraș de provincie. Asta mi-a convenit de minune, pentru că am reușit să mă plimb nestingherit pe poduri, să fotografiez canalele și clădirile. Numai că, din nou, vremea nu a ținut cu mine și m-a obligat să mă plimb cu mâinile în buzunare și cu gulerul paltonului ridicat. Am intrat să mă încălzesc într-o cafenea și apoi am făcut din nou drumul spre aeroport.
KLM a organizat mai multe zboruri pentru a-și promova noua aeronavă. Reprezentanți de companii, oameni de afaceri, jurnaliști, dar și entuziaști au avut ocazia să experimenteze zborul cu Boeing‑ul 787-9. Am mers cu autobuzul trei‑patru kilometri până în locul unde era parcat avionul. O prezență impunătoare. Are 62 de metri lungime și în jur de 25.000 de kilograme, iar aripile se întind pe 60 de metri. Are o capacitate maximă de 294 de pasageri și locurile sunt împărțite între world business class, economy comfort și economy.
Dacă locurile de la economy sunt aranjate în mod tradițional (3-3-3), clasa business se prezintă într-o aranjare diferită (1-2-1). Un loc la fereastra din dreapta, unul la cea din stânga și două locuri în mijloc. Fiecare loc este spațios, complet întins ajunge la 2 metri, ca un fotoliu, fiecare având acces pe culoar. „Anul trecut ne‑am hotărât să schimbăm ceva și am decis să ne întoarcem spre client. Știm cât de obositoare pot fi cursele de 9-10 ore și am dorit să facem zborul mai plăcut și mai relaxant pentru pasagerii noștri. După un zbor cu 787-9 te vei simți mai bine, vei coborî mai fresh din avion. Am decis să facem astfel locurile ca atunci când un pasager se așază pe scaun, să intre în lumea lui, să nu fie deranjat de ceilalți”, a spus Elbers. Scaunele se acționează electric prin câteva butoane aflate la îndemână, se pot pune în poziție dreaptă sau se pot întinde ca un pat. Pe lângă o consolă mică de jocuri și un monitor touchscreen rabatabil, aeronava oferă și Wi-Fi, însă doar până la 3.000 de metri înălțime.
Nu numai segmentul de business prezintă îmbunătățiri. Potrivit companiei, și pasagerii de la economy se vor bucura de scaunele îmbunătățite, care se rabatează cu 40% mai mult decât scaunele obișnuite. De asemenea, pasagerii au ecrane tactile unde pot vedea filme, acces la prize pentru a-și încărca dispozitivele electrice, dar se pot bucura și de priveliști mai bune, datorită ferestrelor mari. Spre deosebire de alte aeronave, 787-9 este construit din material compozit, dar și din aluminiu, iar din acest lucru rezultă un interior mai spațios și posibilitatea creării unor ferestre mai mari. Interiorul aeronavei a fost realizat de designerul olandez Hella Jongerius, ea fiind responsabilă pentru organizarea zonei de business class 1Ă2Ă1. Deși sunt aranjate altfel, densitatea de locuri este aceeași ca la un 787-9 normal, anume 30 de locuri. KLM a comandat 15 aeronave de acest fel, urmând ca alte șase să se alăture flotei în curând. Planurile companiei vizează însă ca în 3 ani să ajungă la 50 de aeronave 787-9, potrivit spuselor lui Pieter Elbers, CEO-ul KLM.
Zborul de o oră deasupra Olandei a trecut într-o clipă și nu a arătat deloc ca un zbor normal. Foarte puțini oameni au rămas în scaunele lor, cei mai mulți se aflau pe culoar povestind, alții fotografiau interiorul și studiau atent fiecare detaliu al designului, iar alți admirau priveliștea superbă.
A doua zi după acest zbor demonstrativ, aeronava KLM a făcut prima cursă, aterizând pentru prima dată în Abu Dhabi. Compania va avea șapte curse săptămânale între Amsterdam și Abu Dhabi.