”Yellow Submarine“ sau unde duce febra shoppingului pentru marina militară

Din tot ce a deșertat din sacul de Moș Crăciun al Apărării, ”capacitățile de luptă submarine“ au stârnit un haz oarecum îndreptățit. Atât ideea în sine, cât și faptul că un submarin ar fi lansat la apă din docurile unui șantier naval autohton.

Într-o scăpare de sinceritate, până și ministrului ”chestiunea“ i s-a părut ”puțin stranie“, după care tot dumnealui s-a plâns că a fost ”greșit înțeles“. Așa că de la unul a mai adăugat și submarinele vor fi trei.

Dincolo de generozitatea verbală a ofertei, realitatea și ”timingul“ arată diferit față de visurile submersibile ale capilor Apărării.

În primul rând, dotarea cu submarine este obiectul unui program pe termen mediu și lung. Anul 2018 este doar startul pentru noile achiziții ale Forțelor Navale. Deocamdată, nu se știe prea clar ce fel de tip de submarin va fi, pentru că abia acum se schițează parametrii tehnici. Programul pentru capacitățile de luptă submarine trebuie aprobat de CSAT și de Parlament. Că va fi o prioritate, că vor fi decizii rapide, este îndoielnic. Întâietate vor avea deciziile legate de corvete și fregate. Inclusiv ministrul Fifor a sfârșit prin a explica aceste ”impedimente“. Așa, la amănunte care nu sună nici politic, nici nu dau strălucitor electoral.

Foarte recent, viceamiralul Alexandru Mărșu, comandantul Forțelor Navale Române, a expus limpede situația și prioritățile pe categorii de dotări. ”La acest moment, avem ca forțe principale trei fregate, pe care dorim să le modernizăm astfel încât pentru proiecția 2026 să avem trei fregate modernizate. Prin derularea programului major de achiziție a corvetelor, vom avea patru corvete moderne și două corvete modernizate. Din punctul de vedere al navelor fluviale, vom avea trei monitoare care în acest moment sunt în parcurs de remotorizare, astfel încât vom extinde durata de exploatare pentru următorii 10 – 15 ani, cel puțin. Și cinci vedete blindate. Toate sunt în derularea acestui program, în acest moment“, a spus comandantul Forțelor Navale, adăugând: ”Proiecția pe care o avem pe termen mediu și lung este completarea submarinului actual cu un alt program de trei submarine de clasă medie, necesare pentru desfășurarea acțiunilor în Marea Neagră, iar în privința navelor purtătoare de rachete, în acest moment, în urma modernizării vor rămâne în serviciu cu alt tip de armament reactiv și cu alți senzori“.

”Torpila“ lansată de ministrul apărării este că, fie ce o fi, corvetă, fregată, submarin, barcaz sau bărcuță cu vâsle, dar mai ales submarin, va fi produs într-un șantier naval românesc. Că putem.

”Eu vă spun că este un proiect perfect realizabil și putem face lucrul acesta într-un șantier naval românesc, așa cum putem construi și orice alt tip de navă“, a spus fără echivoc ministrul.

Avem oțelul necesar, dar nu și tehnologia pentru „first class“. România nu deține tehnologia necesară pentru construcția submarinelor first class, dar ArcelorMittal din Galați este capabil să producă oțelul necesar, a declarat, pentru Mediafax, Gelu Stan, directorul executiv al Asociației Constructorilor de Nave din România (ANCONAV).

”În privința submarinelor first class vă confirm că nu avem tehnologia necesară, cei care sunt capabili pentru astfel de construcții în domeniu sunt foarte puțini și țările unde se produc se numără pe degetele de la o singură mână, repectiv Germania, Marea Britanie, Federația Rusă, Statele Unite, Coreea de Sud și China. Mai sunt alți câțiva sateliți, dar nu se încadrează la categoria de clasă și dotări. Deși nu știm ce fel de submarine de clasă vrea să achiziționeze statul român, totuși ArcelorMittal din Galați este capabil să producă oțelul necesar, dar ponderea valorică a acestuia ca material este de până la 3% din valoarea produsului finit“, a spus directorul executiv al ANCONAV.

Nici specialiștii necesari nu-i avem și proiectul este realist dacă românii vor construi numai corpul submarinului.

”Nu avem specialiștii necesari, atât proiectul tehnic, cât și cel de execuție, know-how-ul aferent tehnologiei de execuție trebuie cumpărate de la producătorii din statele enumerate mai sus. Menționez că, în cazul cumpărării acestui proiect, inclusiv tehnologiile și know-how-ul aferent, submarinele pot fi construite la unul din următoarele șantiere: DMHI, Șantierul Naval Constanța, Vard Tulcea și Șantierul Naval Damen Galați. Însă aportul valoric din total produs finit, pentru oricare din șantierele unde se construiesc submarinele, nu depășește maximum 15-17%, deoarece restul sunt dotări, echipamente specifice, armament, care nu pot fi produse în România. Proiectul este realist dacă noi vom construi numai corpul submarinului și eventual vom participa la montajul unor echipamente, dotări, sub supervizarea celui care are în licență proiectul, produsul“, a mai spus Gelu Stan.

Șantierul naval Damen Galați este în silenzio stampa, dar…

”Cu regret vă informăm că nu dorim să comentăm acest subiect în nici un fel“, i-au spus corespondentului Mediafax reprezentanții Șantierului Naval Damen Galați, întrebați despre posibilitatea construirii unui submarin în acest șantier.