Wencz: Concurența trebuie să investigheze de câte farmacii are nevoie România. Nivelul e nesustenabil

“Numărul de farmacii a evoluat în timp mult peste limita sustenabilă, cu o aglomerare în vaduri comerciale cunoscute. Marjele au scăzut pentru că multe dintre farmacii nu au în amonte capacitate de negociere, statul îți dă o marjă cât să trăiești, iar prețul locațiilor închiriate farmaciilor a rămas ridicat, în contextul în care chiriile în piață imobiliară scădeau. Astfel, au început să apară multe falimente, iar în anul de grație 2014 aproape tot retailul farma este pe pierdere”, a arătat Wencz.

El a adăugat că, după prelungirea criteriului demografic de anul trecut, în 2015 ar trebui să se discute și subiectul farmaciilor înființate pe criterii de excepție, în ideea reverificării numărului de licențe de care are nevoie România în mod real. Astfel, spune Wencz, Consiliul Concurenței ar trebui să deruleze o investigație sectorială pe această piață, care să lămurească unele aspecte și să traseze direcții.

“Nimeni nu dorește și nu poate să obțină profituri fabuloase din această zonă, pentru că statul subvenționează bună parte din această piață și este normal să o controleze. Problema este că din cauza acestui număr de farmacii apărute în plus nu prea mai face nimeni bani, cel puțin nu cei care funcționează respectând absolut toate reglementările legale”, a declarat Ovidiu Wencz, directorul general al rețelei Dona, care numără 275 de unități.

Farmaciile Dona creează un precedent pe piața de retail farmaceutic, după o sentință favorabilă din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) pentru anularea licenței unei farmacii din București, înființată pe baza aplicării incorecte a principiului excepției.

“Lângă Dona din Strada Giurgiului a fost deschisă o farmacie Belladona, a cărui documentație nu era legală. Dona a făcut o plângere în instanță despre această situație, de atacare a vadului comercial, a urmat toți pașii necesari și a obținut o soluție definitivă și irevocabilă la ÎCCJ, prin care această licență a fost anulată. Mai avem aproximativ 20 de procese prin care atacăm farmacii înființate sau mutate în mod nelegal. Relocăm în fiecare an 5-10% din farmaciile existente, din cauza erodării vadului comercial și a chiriilor ridicate pe care proprietarii refuză sa le renegocieze”, a spus Wencz.

Potrivit directorului Dona, în documentație, farmacia apărea că funcționează într-un spațiu comercial de mare suprafață, deși era la parterului unui bloc. El a arătat că au fost inițiate demersurile pentru punerea în aplicare a sentinței.

Potrivit legii, farmaciile pot fi deschise în funcție de un criteriu demografic, care stabilește numărul de farmacii raportat la numărul de locuitori, iar criteriul de excepție aplicat este înființarea de farmacii în marile centre comerciale.

Wencz a explicat că pacienții unei farmacii, în proporție de peste 80%, sunt într-o arie de 500 metri de aceasta, iar pentru a funcționa o farmacie trebuie să aibă în medie 5.000 – 6.000 de bonuri și 700 – 800 de rețete pe lună, altfel “nu supraviețuiește, este sub o covrigărie ca profitabilitate”.

“În momentul în care în aceeași arie apar mai multe farmacii atunci numărul de pacienți se împart între acestea. În criză s-a văzut că pacienții români au avut dificultăți de buget, și chiar dacă merg la medic să se trateze, poate nu iau toate medicamentele prescrise”, a arătat Wencz.

Pentru a sublinia ideea de număr în exces al farmaciilor în același vad comercial, Wencz a dat ca exemplu și o stradă din Sibiu, Mihai Viteazul, pe care se aflau la un moment dat 13 farmacii.

Potrivit celei mai recente statistici a Ministerului Sănătății, numărul total al farmaciilor comunitare a ajuns în luna ianuarie a acestui an la 8.673 unități, cu 3.173 (+57.6%) mai multe decât în 2008 și cu 1.771 (+26%) peste cele din 2010 (6.902 unități), an în care, potrivit ministrului Sănătății de la acea vreme, Cseke Atilla, era respectată media existentă la nivelul UE de o farmacie la 3.400 de locuitori. Doar la nivel urban, numărul farmaciilor raportat la numărul de locuitori depășea nivelul european.

Spre exemplu, la o populație de aproximativ 2 milioane de locuitori, Bucureștiul are circa 1.000 de farmacii, cu 50% mai mult față de cele 667 unități necesare, dacă s-ar aplica criteriul demografic.

Din totalul de 8.673 de farmacii, 948 reprezintă licențe pe excepție de la criteriul demografic.

Din datele Ministerului Sănătății reiese că multe dintre farmaciile înființate pe excepție au ca adrese parter de bloc și nu un centru comercial de mare suprafață, care repectă condiția de infrastuctură comună ce definește un astfel de spațiu, așa cum prevede legea. Potrivit datelor furnizate de compania imobiliară DTZ Echinox în România sunt în total 164 de proiecte de retail moderne mari (centre comerciale, parcuri de retail, galerii comerciale).

Cele mai multe farmacii înființate pe criteriul de excepție au fost în București (136), Constanța (92), Cluj (59), Bihor (53) și Iași (46). La polul opus sunt județe precum Călărași (3), Giurgiu (3) și Ialomița (4).

Consiliul Concurenței a declanșat în 2013 o anchetă sectorială privind piața farmaceutică, în cadrul acesteia analizându-se, printre altele, schimbarea sistemului de distribuție a medicamentelor, dar acesta nu cuprinde cât te extins este retailul farmaceutic. Reprezentanții instituției nu au comentat pe marginea acestui subiect.

Ministerul Sănătății nu a răspuns la solicitarea MEDIAFAX până la transmiterea acestei știri.

Legea farmaciei nr. 266/2008 prevede înființarea farmaciilor în mediul urban în funcție de un criteriu demografic, care stabilește numărul maxim de farmacii dintr-un oraș în funcție de numărul de locuitori. Astfel, poate exista o farmacie la minimum 3.000 de locuitori în București, una la minimum 3.500 de locuitori în orașele reședința de județ și una la minumum 4.000 de locuitori în celelalte orașe.

În 2010, criteriului de excepție a fost eliminat, însă Executivul a revenit în același a revenit asupra deciziei și a permis din nou deschiderea de farmacii în centrele comerciale. Excepția de la criteriul demografic permite înființarea farmaciilor în centre comerciale cu suprafață de vânzare mare, ce depășește 1.000 de metri pătrați (inițial minim 3.000 metri pătrați), în care se desfășoară activități de comercializare cu amănuntul de produse și de alimentație publică, situate într-un singur imobil care utilizează o infrastructură comună și utilități adecvate. Inițial, legea includea și un criteriu geografic, prin care nu se putea deschide o farmacie la mai puțin de 500 de metri de alta (ulterior 250 de metri de alta), dar acesta a fost eliminat. Anterior legii farmaciei, criteriul demografic era reglementat prin ordin de ministru.

Criteriul demografic urma să fie eliminat din acest an, dar va mai fi menținut o perioadă nelimitată, o liberalizare a pieței ducând, potrivit jucătorilor de profil, la creșterea necontrolată a numărului de farmacii, urmată de insolvențe și falimente în lanț, în condițiile în care numărul farmaciilor este oricum mare și fără o distribuție coerentă, fiind concentrate în județele cu cele mai mari decontări și în zonele cu vaduri comerciale.

Conform datelor Ministerului Sănătății, cele mai multe farmacii se regăsesc în București (circa 1.000), Constanța (circa 430) și Iași (436), iar cele mai puține în județele Covasna (60), Sălaj (78) și Caraș-Severin (74).

Primele cinci rețele de farmacii sunt Catena, deținută de Anca Vlad, cu peste 500 de unități, Sensiblu, parte a grupului A&D Pharma, cu peste 400 de unități, Dona (275), rețea controlată de omul de afaceri Eugen Banciu, Help Net (175), parte a distribuitorului Farmexim, și Ropharma (125), a omului de afaceri Mihai Miron.

Alte rețele importante de farmacii sunt grupul farmaciilor independente Ethica (circa 250 din 10 județe), Farmacia Richter (120), deținută de grupul farmaceutic ungar Gedeon Richter, Belladona (100), Farmaceutica Remedia (90), controlată de omul de afaceri Valentin Norbert Țăruș, și Rețeta (80), deținută de familia Vonica din Sibiu.