Vremuri grele pentru industria metalurgică românească: Afacerile Liberty, care deține combinatul de la Galați, au scăzut la jumătate în 2023. Liberty: „A fost un an greu pentru toată industria, am întrerupt uneori activitatea furnalului, dar am păstrat toți angajații. 2024 arată o revenire”

Afacerile companiei Liberty Galați, care deține combinatul siderurgic, au scăzut la 3,7 mld. lei (740 mil. euro) în 2023, de la 7,9 mld. lei în 2022, arată cele mai recente date publicate de Ministerul de Finanțe. De asemenea, compania a înregistrat o pierdere de 2,3 mld. lei (460 mil. euro). Numărul de angajați al companiei a rămas același  – 4.772 – în 2023.

Datele din piață vin să confirme datele statistice: industria României, în special industria metalurgică, a înregistrat în 2023 practic al cincilea an de declin consecutiv. Pe de-o parte, este din cauza prețului la energie, care a explodat în 2021-2022 și a unda de șoc a crizei energetică încă se mai resimte. Pe de altă parte, izbucnirea războiului din Ucraina și sancțiunile aplicate fierului vechi rusesc, care alimenta Europa, au făcut ca producția europeană de oțel, inclusiv cea românească, să devină scumpă și necompetitivă față de industria chineză, indiană, turcească etc.

Mai mult, industria românească a mai înregistrat un handicap, de data aceasta față de companiile europene: în vreme ce țări precum Germani sau Franța au pompat miliarde de euro pentru susținerea marilor jucători din industrie, în România producătorii nu au beneficiat de ajutoare. Astfel, industria românească  a pierdut viteză pe două fronturi.

Este ceea ce spun și reprezentanții Liberty: „De anul trecut, toți producătorii de oțel din Europa operează în condiții extrem de dificile, cu inflație crescută, costuri ridicate ale energiei și cerere scăzută, agravate de războiul din Ucraina care a generat creșterea masivă a prețurilor la materiile prime și întreruperea lanțului de aprovizionare. Industria siderurgică a fost, de asemenea, afectată de creșterea istorică a importurilor ieftine din țări care nu se confruntă cu aceleași costuri de reglementare a standardelor de mediu. Importurile au obținut o cotă de 27% din piața europeană, un factor care a contribuit la suspendarea unei capacități de producție primară de 22 de milioane de tone de oțel la finalul anului trecut, reprezentând aproximativ 25% din capacitatea totală de producție la nivel european, iar mulți producători din Europa au anunțat închideri de fabrici și disponibilizări”, au transmis, pentru ZF, reprezentanții Liberty.

A fost nevoie și de întreruperea activității la combinat, cum a fost și închiderea temporară a furnalului, când s-au făcut lucrări de mentenanță a acestuia, dar sistarea activității a venit și ca urmare a condițiilor de piață din acel moment.

„Pentru a gestiona eficient aceste provocări de piață, Liberty Galați a întrerupt uneori activitatea furnalului și a redus programul de producție, dar a reușit să mențină locurile de muncă și să plătească integral salariile angajaților. În acest an, am repornit operațiunile de producție și am livrat circa 400.000 de tone de oțel românesc clienților noștri din România și de peste hotare. Așteptăm o îmbunătățire a pieței în cursul acestui an și revenirea producției și a profitabilității la un nivel normal”, au mai transmis reprezentanții companiei.

Pe de altă parte, 2024 arată mai bine pentru industria metalurgică românească, spun atât datele statistice, cât și jucătorii din piață. Deși per total industria a scăzut în primele trei luni din an, industria metalurgică a fost printre sectoarele care au înregistrat creștere, de 11,4%, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

De asemenea, Radu Ionescu, general manager la Liberty Galați, a spus, la conferința ZF Reindustrializarea României, că anul acesta se înregistrează o creștere a producției: „În 2022, când a început conflictul din Ucraina, producția a scăzut la 1,4 milioane de tone, iar pentru 2023 este o scădere substanțială pe care însă, o vedem reversată anul acesta. Focusul este pe recâștigarea în cea mai mare proporție a pieței locale. Deja ponderea livrărilor locale în livrările totale a crescut cu aproape 20% față de ultimii doi ani”, a spus el.

Marii consumatori industriali de energie electrică, cum este și cazul Liberty, s-au confruntat cu o creștere a prețului energiei electrice de până la 400% în perioada 2022-2023, concomitent cu o concurență acerbă din partea producătorilor din țările europene. Guvernele acestor țări și-au protejat companiile prin subvenții și politici energetice în cadrul temporar de criză și tranziție. Pentru a acoperi costurile cu energia în intervalul 2021-2030, Franța și Germania au anunțat scheme imense de ajutor de stat. De exemplu, Germania alocă peste 6 miliarde euro pentru a sprijini companiile mari consumatoare de energie expuse la concurența internațională, acoperind parțial costurile carburanților, în timp ce Franța alocă aproximativ 13 miliarde pentru a compensa parțial companiile energo-intensive pentru prețurile mari la electricitate rezultate din costurile indirecte cu emisiile. De asemenea, Spania și Portugalia au anunțat investiții de peste 8 miliarde de euro în 2023 în măsuri de reducere a costurilor de producție a energiei și, implicit, a prețului pe piața energiei electrice, în beneficiul consumatorilor.

În contextul pieței europene, toți marii producători de oțel din Europa s-au confruntat cu provocări majore anul trecut și iau măsuri de redresare. Tata Steel a anunțat oprirea furnalelor sale din Marea Britanie și concedierea celor 2 800 de angajați din Port Talbot, confruntându-se cu proteste ale sindicatelor. În Spania, grupul Celsa a pus în aplicare un plan de restructurare judiciară, iar guvernul italian a preluat controlul asupra oțelăriilor Arcelor Mittal din Taranto, provocând o undă de șoc în industria siderurgică internațională.