Vrei să te faci bancher? Cum vede Henk Paardekooper viitorul sistemului bancar

Probabil cel mai des repetat termen în discuția de la MEET THE CEO ce l-a avut ca invitat pe Henk Paardekooper a fost “a se reconstrui”, cu varii sinonime – cariere care se reinventează, companii care se transformă, strategii care trebuie reajustate, sfatul de a se reconstrui pe sine adresat tinerilor manageri, fie ei bancheri sau din orice alt domeniu. “Companiile care nu-și ajustează strategiile sfârșesc prin eșua. Li s-a întâmplat și companiilor mari, cu istorie de zeci de ani, pentru că nu s-au adaptat, nu s-au reconstruit”, afirmă șeful RBS România. “Același lucru e valabil și pentru oameni: dacă nu vă reinventați, reconstruiți sau cum vreți să-i spuneți, atunci cel mai rău lucru care vi se poate întâmpla e să rămâneți fără slujbă sau să nu fiți capabili să vă găsiți una nouă, iar cel mai puțin rău lucru e să aveți în continuare de lucru, dar să vă aflați într-un post plictisitor, de unde e greu să scăpați.” Astfel de spuse pot fi citite prin prisma culturii extrem de competitive din bankingul de dinainte de criză, dar sunt cu atât mai relevante în raport cu efectele crizei financiare și cu uriașul proces de transformare a industriei bancare care are loc în prezent și la capătul căruia Paardekooper vede un sistem global cu alte standarde de evaluare a riscurilor și cu bănci mult mai prudente.

Procesul respectiv a afectat și profesiunea de bancher, în primul rând în țările unde statele au fost nevoite să salveze băncile cu bani publici sau să le naționalizeze (cum a fost și cazul grupului RBS, naționalizat de Londra în 2009) sau acolo unde fraudele au dus la o percepție negativă asupra bancherilor în general. “În 25 de ani de carieră în banking, au fost epoci când a fost la modă să lucrezi în domeniu și altele când n-a mai fost la modă deloc. Acum există într-adevăr această percepție negativă și poate fi dificil, mai ales pentru un student care termină facultatea și își dorește o carieră într-o bancă. Însă trebuie să privim lucrurile pe termen lung. Dacă sunt 1-2 bancheri din Europa sau SUA care au ajuns în închisoare în urma unor scandaluri, 99%, poate 99,99% dintre cei care lucrează în sistemul bancar sunt oameni care muncesc din greu și încearcă să-și facă treaba cât pot de bine”, comentează Paardekooper. Cât privește grupul RBS, “din moment ce familia regală britanică face în continuare banking cu noi, cred că oferim într-adevăr servicii bune”.

Ca să-i facă pe cei prezenți la MEET THE CEO să înțeleagă mai bine “ce-l mână în luptă” – ori în carieră – pe un bancher, Henk Paardekooper insistă că pentru un om care lucrează în industria financiară, motivația principală nu sunt banii, sau nu ar trebui să fie banii, ci dezvoltarea personală: să se afle permanent în postura de a învăța ceva nou, de a fi incitat să-și folosească la maximum inteligența și ceea ce știe. “Când acest factor se epuizează, atunci apar rutina, plictiseala și intervine nevoia de schimbare. Nu-ți dai seama însă de asta peste noapte, ci în luni de zile, poate într-un an. Trebuie să-ți recunoști propriile semnale – cel puțin așa e în cazul meu. De aceea și fac comparația cu companiile: unora le ia mai mult să-și dea seama că trebuie să-și ajusteze strategiile, indiferent cât succes ar fi avut în trecut. Cu cât își dau seama mai repede, cu atât pot evolua mai bine.” De aici și recomandarea lui stăruitoare pentru tinerii manageri de a-și găsi în carieră mentori și de a-și forma echipele astfel încât “să poată fi provocați”, stimulați să-și depășească propriile automatisme de gândire și, dacă e cazul, aduși la realitate.

SUNT ROMÂNII BUNI BANCHERI?

“Nu toți”, răspunde diplomatic olandezul. “Dar România are bancheri de calitate foarte bună. Bineînțeles, în primul rând dl. Isărescu, care e <tatăl> nostru”, adaugă apoi cu simpatie. Exemple nu dă, însă, întrebat dacă ar avea în vedere pe unii dintre ei cu care ar vrea să lucreze la RBS, replică: “Sunt aici de un an, am avut prilejul să întâlnesc mulți bancheri și… am o memorie bună”. Cert e că, în interiorul băncii, a avut ocazia să numească manageri noi, tineri, iar unii dintre ei au urcat astfel chiar două trepte ierarhice dintr-un foc.

Paardekooper califică sistemul bancar din România ca fiind “stabil”, în special prin raportare la ceea ce se întâmplă pe piețe dezvoltate din Vest unde bula creditării a avut mult mai mult timp să se extindă, precum Spania, Grecia, Irlanda. Sectorul bancar românesc este acum pe pierdere, din cauza provizioanelor în creștere: după primul trimestru, pierderea cumulată se situa la 192 mld. lei (43 mil. euro), în timp ce anul 2011 s-a încheiat cu o pierdere de aproape 777 mil. lei. La jumătatea anului, 18 bănci erau pe profit, 23 pe pierdere, iar creditele clasificate ca pierdere reprezentau 16,76% din total. “Ceea ce vedem e însă că băncile au devenit mai prudente și iau măsuri de a remedia ceea ce e nesustenabil, iar calitatea supravegherii bancare este foarte bună, grație profesionalismului înalt al BNR, care se bucură de o reputație excelentă în Europa”, spune șeful RBS România. Cu 41 de bănci, dintre care o bună parte au veleități de bancă universală, e de așteptat însă ca structura sistemului să se schimbe: “Dacă vă uitați în jur la alte țări, la piețele dezvoltate, există doar câte 4-5 bănci universale mari, iar celelalte sunt de nișă, cu specializări diverse. Se va ajunge în cele din urmă și în România la o astfel de structură”.