Home › Imobiliare › Real Estate. De ce locuințele continuă s...
Imobiliare

Real Estate. De ce locuințele continuă să se scumpească, deși tranzacțiile sunt în scădere?

Piața rezidențială din România traversează o perioadă de încetinire, după ce numărul tranzacțiilor a scăzut cu aproximativ 36% în trimestrul al treilea din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În București-Ilfov, declinul a fost de circa 32%, însă prețurile…

Real Estate. De ce locuințele continuă să se scumpească, deși tranzacțiile sunt în scădere?
Real Estate. De ce locuințele continuă să se scumpească, deși tranzacțiile sunt în scădere? · Foto: Business Magazin

Piața rezidențială din România traversează o perioadă de încetinire, după ce numărul tranzacțiilor a scăzut cu aproximativ 36% în trimestrul al treilea din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În București-Ilfov, declinul a fost de circa 32%, însă prețurile locuințelor continuă să crească, susținute de costurile de construcție și de oferta limitată din anumite zone.

Scăderea numărului de tranzacții imobiliare nu a adus și ieftinirea apartamentelor, deși piața rezidențială a traversat câteva luni dificile în 2026. În timp ce cumpărătorii sunt mai atenți la deciziile de achiziție, dezvoltatorii se confruntă cu costuri ridicate de construcție, schimbări legislative și o finanțare care trebuie adaptată noilor condiții. Pentru Alexandru Pricop, consultant imobiliar cu o experiență de peste 20 de ani în industrie, situația actuală trebuie analizată pornind de la cifre și de la diferențele față de perioadele de criză prin care a trecut piața. „Depinde la ce moment ne raportăm. Că dacă ne raportăm la 2024, nu stăm bine. Dacă ne raportăm la 2009, stăm mult mai bine”, spune Alexandru Pricop, managing partner SVN România Residentialist, într-o ediție a emisiunii ZF Real Estate by Storia. Potrivit celui mai recent raport de piață prezentat în cadrul interviului, numărul tranzacțiilor rezidențiale din România a scăzut cu aproximativ 36% în trimestrul al treilea din 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. În București-Ilfov, declinul a fost de circa 32%. Evoluția este cu atât mai relevantă cu cât primele șase luni ale anului au adus o scădere de numai aproximativ 1% în regiunea Capitalei. Accelerarea declinului în lunile următoare a făcut ca, la nivelul primelor nouă luni, piața București-Ilfov să înregistreze o reducere de aproximativ 19% a tranzacțiilor.

O parte din această evoluție a fost influențată și de problemele tehnice ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), care au afectat înregistrarea tranzacțiilor în luna iulie. Alexandru Pricop descrie această perioadă drept una dintre cele mai dificile din ultimul deceniu, în condițiile în care activitatea notarilor și finalizarea unor tranzacții au fost perturbate. În august, operațiunile amânate au început să fie reluate, iar septembrie a adus primele semne ale unei îmbunătățiri. Revenirea din septembrie nu schimbă însă imaginea de ansamblu a anului. Consultantul observă că piața rămâne influențată de incertitudinile economice, de evoluția cursului valutar și de tensiunile geopolitice. În opinia sa, cumpărătorii români reacționează puternic la schimbările din mediul economic și politic, ceea ce poate determina amânarea unei achiziții chiar și atunci când nevoia de locuire rămâne aceeași. Anul 2024 este unul dintre reperele folosite în analiza sa, fiind considerat un an foarte bun pentru piața rezidențială. De atunci, condițiile s-au schimbat, inclusiv prin majorarea TVA și prin acumularea unor factori de incertitudine. Cu toate acestea, Alexandru Pricop consideră că există și indicatori economici care ar trebui luați în calcul înainte de a anticipa o criză a pieței. Unul dintre argumentele sale este nivelul prețurilor locuințelor din București în comparație cu alte capitale europene. Potrivit studiilor realizate de compania pe care o reprezintă, prețul mediu al locuințelor din Capitală se situează în jurul valorii de 2.300 de euro pe metru pătrat. În interviu, consultantul face referire și la un raport Deloitte, care indică valori mai reduse, de aproximativ 2.090 de euro pe metru pătrat pentru București și 1.900 de euro la nivelul României.

Din perspectiva sa, chiar și după creșterile succesive ale prețurilor, Bucureștiul rămâne una dintre cele mai accesibile capitale ale Uniunii Europene din punctul de vedere al prețului mediu pe metru pătrat. În același timp, atrage atenția că nivelul prețurilor trebuie corelat cu veniturile populației și cu posibilitățile reale de finanțare a unei achiziții. Pentru a explica această relație, Alexandru Pricop folosește un indicator al accesibilității locuințelor, calculat prin raportarea prețului unui apartament de două camere, cu o suprafață medie de aproximativ 50 de metri pătrați, la salariul mediu. În calculele prezentate, un apartament din București ar putea fi achiziționat cu echivalentul a aproximativ 8,4 ani de salarii medii. Consultantul utilizează ca reper un venit salarial mediu de circa 1.400 de euro în Capitală. Accesibilitatea nu depinde însă exclusiv de prețul apartamentelor. Costul finanțării are, la rândul său, un rol important, iar Alexandru Pricop consideră că dobânzile la creditele ipotecare în lei trebuie analizate și în raport cu inflația. El menționează un nivel de aproximativ 5,3% pentru dobânzile la creditele ipotecare și o inflație de circa 6,5%, argumentând că analiza trebuie făcută prin comparația unor indicatori exprimați în aceeași monedă. În acest context, una dintre întrebările principale ale pieței rămâne de ce locuințele nu se ieftinesc, în condițiile în care numărul cumpărătorilor care finalizează tranzacții a scăzut semnificativ. „Prețurile nu au cum să scadă din cauza faptului că costurile sunt foarte mari”, explică Alexandru Pricop.

Terenurile, materialele de construcție și forța de muncă au devenit mai scumpe, iar dezvoltatorii trebuie să includă aceste costuri în prețul final al apartamentelor. Consultantul oferă exemplul salariilor din construcții, unde anumite categorii de angajați calificați pot ajunge la venituri semnificativ peste media economiei. Potrivit acestuia, un macaragiu poate câștiga în prezent aproximativ 4.000 de euro, semn al presiunii exercitate de costurile cu personalul asupra bugetelor de dezvoltare. În același timp, nu toate proiectele rezidențiale sunt afectate în aceeași măsură de încetinirea tranzacțiilor. Dezvoltările finalizate sau apropiate de finalizare, amplasate în zone centrale și semicentrale ale Bucureștiului, continuă să atragă cumpărători. În schimb, proiectele care nu și-au adaptat strategiile comerciale și financiare la noile condiții pot întâmpina dificultăți. O schimbare importantă vine și din aplicarea legislației asociate cazului Nordis, care a modificat condițiile în care dezvoltatorii pot utiliza avansurile încasate de la cumpărători. Alexandru Pricop consideră că intenția de protejare a clienților este justificată, dar critică modul de aplicare a reglementărilor. În opinia sa, acestea afectează în special companiile care își finanțau construcțiile într-o proporție importantă din avansurile investitorilor. Dezvoltatorii care dispun de capital propriu sau de finanțare bancară sunt mai bine poziționați pentru a continua proiectele. Ceilalți trebuie să își regândească fluxurile de numerar și ritmul investițiilor. Consultantul spune că există inclusiv companii care preferă să construiască în această perioadă și să acumuleze un stoc de locuințe pe care să îl poată comercializa atunci când condițiile de piață vor deveni mai favorabile. Această reorganizare a industriei este însoțită de schimbări în comportamentul cumpărătorilor. Investitorii care achiziționau apartamente în faze incipiente ale proiectelor sunt mai prudenți, în vreme ce cumpărătorii finali au o pondere tot mai vizibilă în cerere. Pentru aceștia din urmă, timpul de așteptare până la finalizarea locuinței poate reprezenta un obstacol.  

Carte de vizită

1. Alexandru Pricop este managing partner al SVN România Residentialist și activează în piața imobiliară din 2003.

2. A traversat toate ciclurile importante ale pieței rezidențiale și a lansat un business în plină criză financiară, în 2009.

3. SVN România Residentialist este unul dintre cei mai mari jucători de pe piața rezidențială, compania intermediind anul trecut aproximativ 1.800 de locuințe noi și circa 500 de tranzacții pe piața secundară.

În consecință, o parte a cererii se îndreaptă către piața secundară, adică locuințe existente, deja înscrise în cartea funciară și care pot fi tranzacționate imediat. Alexandru Pricop spune că divizia companiei sale dedicată revânzărilor a înregistrat o creștere importantă a solicitărilor și tranzacțiilor. 

Este o schimbare față de anii în care proiectele rezidențiale noi atrăgeau cea mai mare parte a interesului clienților.

Majorarea TVA pentru locuințele noi este un alt element care contribuie la această orientare. În tranzacțiile de revânzare între persoane fizice, TVA nu se aplică în mod obișnuit, ceea ce poate crea un avantaj de cost față de achiziția unei locuințe noi. Consultantul atrage însă atenția că diferențele de preț trebuie analizate în funcție de amplasament, suprafață și caracteristicile proprietății, nu doar de vechimea apartamentului. În zonele centrale și ultracentrale ale Bucureștiului, oferta de locuințe noi este limitată și de disponibilitatea redusă a terenurilor. Alexandru Pricop dă exemplul Șoselei Nordului, din apropierea Parcului Herăstrău, unde numărul dezvoltărilor rezidențiale noi este foarte mic. În asemenea zone, raritatea ofertei permite menținerea unor prețuri ridicate. Situația este diferită în Pipera, unde dezvoltarea rezidențială a fost susținută de extinderea clădirilor de birouri, de prezența școlilor internaționale și de cererea din partea familiilor. Zona a ajuns să cuprindă segmente rezidențiale distincte, de la proprietăți premium în Iancu Nicolae până la proiecte adresate unui public mai larg. Discuția despre dezvoltarea acestor cartiere aduce în prim-plan și infrastructura educațională. Alexandru Pricop consideră că apropierea unei școli de locuință poate avea o influență majoră asupra deciziei unei familii de a cumpăra un apartament. El oferă exemplul propriei familii, care a ales o școală din apropierea casei în principal datorită amplasării.

În opinia sa, dezvoltările rezidențiale ar trebui să includă mai des facilități educaționale, nu doar spații comerciale, săli de sport și locuri de recreere. Consultantul observă că unii dezvoltatori de mari dimensiuni au început să integreze școli, grădinițe sau centre after-school în proiectele lor, pe fondul cererii pentru servicii accesibile în apropierea locuinței. În paralel, interesul investitorilor pentru piața rezidențială nu a dispărut, chiar dacă deciziile sunt luate cu mai multă precauție. Alexandru Pricop vorbește despre dezvoltatori care au reușit să vândă între 60% și 70% dintr-un proiect rezidențial în primele două-trei săptămâni de la lansare, datorită amplasării și reputației companiei. Aceste exemple arată, în opinia sa, că cererea există în continuare pentru proiectele bine poziționate, cu compartimentări eficiente, facilități relevante și un nivel ridicat al calității. Cumpărătorii acordă o importanță mai mare imaginii clădirilor, certificărilor și serviciilor oferite, în special în segmentul premium. Investitorii urmăresc însă obiective diferite. Unii cumpără apartamente pentru a obține venituri recurente din chirii, iar alții achiziționează proprietăți în faze timpurii, uneori în pachete, pentru a beneficia de prețuri mai bune și pentru a le revinde ulterior. Ambele categorii rămân prezente în piață, dar randamentele și riscurile sunt evaluate mai atent decât în anii anteriori. Pentru cumpărătorii interesați de o investiție de aproximativ 150.000 de euro, Alexandru Pricop consideră că Bucureștiul oferă în continuare oportunități. El spune că ar prefera personal Capitala în locul Clujului, în primul rând pentru că o cunoaște mai bine, dar și datorită dimensiunii pieței, a numărului mare de studenți și a fluxului constant de persoane care se mută în oraș.

O asemenea investiție ar putea viza un studio sau un apartament de două camere, în funcție de zonă, suprafață și regimul fiscal al achiziției. Consultantul menționează că există proiecte în nordul Bucureștiului unde prețurile unor apartamente se apropie de acest buget, deși TVA și celelalte costuri de tranzacționare pot modifica suma finală necesară. În ceea ce privește exploatarea proprietății, opțiunile includ închirierea pe termen lung sau închirierea pe termen scurt și mediu. Zonele centrale, cu trafic turistic, și nordul Capitalei, unde sunt concentrate numeroase activități de business, pot susține cererea pentru locuințe închiriate. Un aspect esențial pentru rentabilitate este însă stabilirea unei chirii realiste. Alexandru Pricop atrage atenția că fiecare lună în care proprietatea rămâne neocupată reduce venitul anual și poate anula avantajul obținut prin solicitarea unei chirii mai mari. O lună fără chiriaș poate însemna pierderea a aproape 10% din venitul anual potențial al proprietății.

Pe o piață în care cumpărătorii au devenit mai selectivi, dezvoltatorii au început să utilizeze și stimulente comerciale pentru a accelera vânzările. Printre acestea se numără bucătăriile mobilate și utilate, reducerile pentru anumite tipuri de apartamente sau discounturile condiționate de finalizarea rapidă a tranzacției. Aceste oferte nu înseamnă neapărat o reducere generalizată a prețurilor, ci o adaptare a condițiilor de vânzare pentru anumite proprietăți. Dincolo de piața comercială, Alexandru Pricop consideră necesară și dezvoltarea unor programe care să faciliteze accesul la locuințe pentru categoriile de populație cu venituri mai reduse. El amintește rolul locuințelor ANL și al programului Prima Casă, pe care îl consideră important pentru relansarea pieței rezidențiale după criza financiară. Consultantul susține că autoritățile locale ar trebui să colaboreze mai strâns cu dezvoltatorii, inclusiv pentru realizarea infrastructurii de cartier. În opinia sa, investițiile private ar putea contribui și la amenajarea unor parcuri, spații de joacă sau facilități sportive, dacă ar exista un dialog mai eficient între companii și administrație.

În ceea ce privește perspectiva pieței, Alexandru Pricop evită să avanseze un termen pentru revenirea tranzacțiilor la un ritm susținut. Observă însă că declinul accelerat din lunile anterioare pare să se fi temperat și nu anticipează o corecție generalizată a prețurilor. Experiența din perioada 2008-2009 reprezintă unul dintre principalele argumente pentru această perspectivă. Consultantul amintește că, înaintea crizei financiare, salariul mediu era de aproximativ 480 de euro, în timp ce prețurile locuințelor ajungeau la circa 2.600 de euro pe metru pătrat. Astăzi, datele pe care le utilizează indică un salariu mediu în București de aproximativ 1.400-1.480 de euro și un preț mediu al locuințelor de 2.300 de euro pe metru pătrat. Diferența dintre cele două perioade arată, în interpretarea sa, că accesibilitatea trebuie privită în raport cu veniturile, nu doar cu valoarea nominală a proprietăților. Un apartament mai scump nu este neapărat mai greu de cumpărat dacă veniturile au crescut într-un ritm mai rapid. Pentru Alexandru Pricop, aceasta este și una dintre cele mai importante lecții ale pieței rezidențiale: evoluția prețurilor și evoluția accesibilității nu sunt același lucru. Într-un context dominat de incertitudini, deciziile de cumpărare trebuie raportate la posibilitățile financiare reale ale fiecărui cumpărător, nu doar la așteptările privind o eventuală scădere a prețurilor.

Trei întrebări și răspunsuri din interviul cu Alexandru Pricop:

1. De ce nu scad prețurile locuințelor, în condițiile în care numărul tranzacțiilor s-a redus semnificativ?

Pentru că au crescut foarte mult costurile de construcție și costurile de viață, în general. Prețurile terenurilor, materialelor și forței de muncă sunt ridicate, iar dezvoltatorii nu au cum să ignore aceste costuri. În construcții există categorii de muncitori care câștigă peste salariul mediu din București. Un macaragiu, de exemplu, poate ajunge la un salariu de 4.000 de euro. Pe de altă parte, sunt dezvoltatori care vând foarte bine și în această perioadă, în special cei care au proiecte finalizate sau aproape de finalizare, în zone centrale și semicentrale. Sunt și dezvoltatori care suferă, dar aici contează capacitatea lor de a se adapta la noile condiții de piață. Eu cred că prețurile vor continua să crească, pentru că nu văd, în momentul de față, argumentele care să susțină o corecție generalizată.

2. Au dispărut investitorii care cumpărau apartamente încă din faza de proiect? Cum s-a schimbat comportamentul cumpărătorilor?

Investitorii există în continuare, doar că sunt mult mai atenți. Sunt dezvoltatori mari, cu proiecte foarte bine poziționate în București, care au reușit să vândă 60-70% dintr-un proiect în primele două-trei săptămâni de la lansare. Asta arată că există cerere atunci când dezvoltatorul are o reputație bună, iar proiectul este bine gândit, atât din perspectiva compartimentărilor, cât și a facilităților și calității.

Pe de altă parte, vedem tot mai mulți cumpărători finali care vor o locuință în care să se poată muta cât mai repede. În cadrul companiei noastre, cererea pentru piața secundară, adică locuințe deja construite și înscrise în cartea funciară, a crescut foarte mult. Contribuie la această schimbare și majorarea TVA, dar și faptul că mulți cumpărători preferă să nu mai aștepte finalizarea unui proiect.

3. Dacă ai avea astăzi 150.000 de euro, ai investi într-un apartament în București sau în Cluj? Ce ai cumpăra?

Personal, aș investi în București. Clujul este un oraș foarte interesant, în care prețurile au crescut mult și unde există zone cu valori peste media Bucureștiului. Dar cunosc mai bine piața din Capitală, iar Bucureștiul este un centru universitar foarte mare și continuă să atragă mulți oameni în fiecare an. Probabil aș cumpăra un apartament pentru închiriere. M-aș uita atât la închirierea pe termen lung, cât și la cea pe termen scurt sau mediu. În centrul

De ce continuă să crească prețurile apartamentelor, într-o piață cu tot mai puține tranzacții?

Ideile principale din discuția cu Alexandru Pricop:

1. 

Piața rezidențială a înregistrat scăderi semnificative ale tranzacțiilor în 2026. La nivel național, declinul din trimestrul al treilea a fost de aproximativ 36%, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, iar în București-Ilfov a ajuns la circa 32%. Pentru primele nouă luni, scăderea cumulată în regiunea Capitalei a fost de aproximativ 19%.

2. 

Problemele tehnice ale ANCPI au accentuat încetinirea pieței. Luna iulie a fost afectată de dificultățile de funcționare a sistemelor de cadastru și publicitate imobiliară, care au întârziat finalizarea tranzacțiilor. Activitatea a început să se normalizeze în august, iar septembrie a adus semne de revenire.

3. 

Prețul mediu al locuințelor din București este estimat la aproximativ 2.300 de euro pe metrul pătrat, potrivit studiilor citate de Alexandru Pricop. Consultantul consideră că Bucureștiul se află printre capitalele europene cu cele mai reduse prețuri medii și atrage atenția asupra accesibilității, evaluată prin raportul dintre salarii și costul unei locuințe.

4. 

Costurile ridicate de construcție reprezintă principalul argument împotriva unei scăderi generalizate a prețurilor. Terenurile, materialele și forța de muncă s-au scumpit, în timp ce oferta de proiecte noi este limitată în unele zone centrale și ultracentrale ale Bucureștiului.

5. 

Noile reguli privind avansurile plătite dezvoltatorilor schimbă finanțarea proiectelor rezidențiale. Companiile care se bazau în mare măsură pe banii încasați de la cumpărători trebuie să își adapteze modelul de finanțare. Dezvoltatorii cu surse proprii de capital sau cu acces la credite bancare sunt mai bine poziționați.

6. 

Cererea se orientează într-o măsură mai mare către locuințele deja finalizate și către piața secundară. Cumpărătorii finali preferă apartamentele disponibile imediat, iar majorarea TVA pentru locuințele noi contribuie la interesul pentru revânzări. Potrivit invitatului, divizia companiei sale dedicată acestui segment a înregistrat o creștere a solicitărilor și tranzacțiilor.

7. 

Investitorii sunt mai prudenți, dar nu au părăsit piața rezidențială. Proiectele bine amplasate, dezvoltate de companii cu reputație bună, continuă să atragă interes. Alexandru Pricop menționează cazuri în care 60-70% dintr-un proiect a fost vândut în primele două-trei săptămâni de la lansare.

8. 

Facilitățile din apropierea locuinței devin tot mai importante pentru cumpărători. Școlile, grădinițele, spațiile de recreere și serviciile de cartier influențează atractivitatea unui proiect rezidențial. Consultantul consideră că dezvoltatorii și autoritățile ar trebui să colaboreze mai eficient pentru a asigura infrastructura necesară noilor comunități.

9. 

Un buget de aproximativ 150.000 de euro poate permite achiziția unei proprietăți pentru închiriere în București. În funcție de zonă, suprafață și fiscalitate, cumpărătorii pot găsi studiouri sau apartamente de două camere. Alexandru Pricop preferă Capitala pentru o asemenea investiție, datorită dimensiunii pieței și cererii pentru închiriere pe termen lung, mediu și scurt.

10. 

Consultantul nu anticipează o criză similară celei din 2008-2009 și nici o corecție generalizată a prețurilor. În opinia sa, condițiile economice și nivelul accesibilității locuințelor sunt diferite de cele dinaintea crizei financiare.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 29 lei / lună
Numărul curent · Nr. 1040 (31/2026)
★ Cele mai citite