Dacă vrei pace, pregătește-te de război: Europa stă cu arma la picior în caz că negocierile comerciale cu SUA nu duc nicăieri. Bruxelles-ul ia în calcul opțiunea „nucleară” pentru războiul commercial care ar putea începe de la 1 august

Uniunea Europeană se pregătește pentru ce e mai rău în ceea ce privește relația comercială cu SUA, pe măsură ce administrația Trump își înăsprește tonul cu mai puțin de două săptămâni înainte de termenul limită impus de președintele american: 1 august. Negociatorii europeni vor discuta în această săptămână un set de măsuri de răspuns într-un scenariu de “no-deal”, în contextul în care progresele recente în discuțiile cu Washingtonul au fost minime, relatează Bloomberg.

Bruxelles-ul începe să ia în calcul serios activarea unor instrumente de retorsiune economică dacă Trump va impune noi tarife vamale asupra exporturilor europene, așa cum a amenințat într-o scrisoare adresată liderilor UE la începutul lunii. Trump a avertizat că în lipsa unui acord, de la 1 august va aplica un tarif universal de 30% pe majoritatea exporturilor europene. Acesta s-ar adăuga tarifelor deja impuse: 25% pe automobile și componente auto, 50% pe cupru, și dublarea taxelor la oțel și aluminiu.

În prezent, SUA percepe un tarif aproape universal de peste 10% pentru bunurile europene, cu excepții limitate la domenii precum aviația, anumite dispozitive medicale, medicamente generice și câteva categorii de echipamente industriale necesare economiei americane. Mai mult, discuțiile includ plafonarea exporturilor europene în sectoare cheie, stabilirea unor cote pentru oțel și aluminiu și măsuri pentru a izola lanțurile de aprovizionare de surse considerate ca având o producție excesivă.

Comisia Europeană nu a comentat oficial aceste evoluții, însă sursele diplomatice menționează că se lucrează intens la un plan de contingență. Orice acord ar trebui oricum aprobat de Trump, iar poziția sa rămâne impredictibilă. În același timp, oficialii americani susțin că un acord e posibil.

„Sunt încrezător că vom ajunge la o înțelegere”, a declarat secretarul Comerțului, Howard Lutnick.

Pe fondul acestor incertitudini, UE a pregătit deja măsuri de răspuns: tarife asupra unor produse americane în valoare de 21 miliarde euro, inclusiv soia, produse agricole, carne de pasăre și motociclete, dar și o listă suplimentară ce vizează mărfuri americane de până la 72 miliarde euro, precum aeronave Boeing, mașini fabricate în SUA sau whiskey.

Mai mult, în culisele Bruxelles-ului se discută și despre activarea celui mai puternic instrument comercial al blocului comunitar: Instrumentul anti-coerciție (ACI). Acesta ar permite UE să răspundă nu doar prin tarife, ci și prin măsuri precum impozite suplimentare pe giganții tehnologici americani, restricții la investițiile americane în Europa sau limitarea accesului companiilor din SUA la contracte publice în UE.

Un astfel de pas ar marca o escaladare fără precedent în relațiile economice transatlantice și ar adânci falia comercială deja creată de politicile agresive ale administrației Trump. Decizia finală privind activarea ACI va aparține însă statelor membre, care vor trebui să evalueze dacă acțiunile americane constituie un caz de coerciție economică.

Cu termenul limită tot mai aproape și progresul în negocieri limitat, Europa își calibrează poziția între dorința de a evita un conflict comercial major și necesitatea de a-și proteja interesele strategice. Rămâne de văzut dacă diplomația economică europeană va reuși să evite o nouă criză în relația cu Washingtonul sau dacă ne îndreptăm spre un război comercial transatlantic cu consecințe semnificative pentru piețele globale.