Ce vrea să spună BNR? Putem să rămânem fără acces la bani în cazul unor atacuri cibernetice? „Păstrarea unor sume rezonabile în numerar poate sprijini continuitatea plăților esențiale în situații excepționale“

♦ Pe lângă rolul important pe care numerarul îl are în circumstanțe normale, acesta se poate dovedi „relevant în situații de criză“, mai ales având în vedere intensificarea riscului cibernetic pe fondul evoluțiilor geopolitice, susține banca centrală ♦ BNR spune, de asemenea, că analiza riscurilor cibernetice nu trebuie confundată cu un îndemn la retragerea depozitelor sau la renunțarea la serviciile financiare digitale ♦ În România, numerarul în circulație s-a majorat de 5,6 ori față de nivelul din 2008, până la 141 mld. lei, (echivalentul a 27 mld. euro.

Recomandările venite de la diferite instituții financiare, naționale și internaționale, pentru păstrarea unor rezerve de numerar la domiciliu au apărut tot mai des în ultimul an, în contextul intensificării riscurilor cibernetice pe fondul conflictelor geopolitice.

Banca Centrală Europeană (BCE) susținea anul trecut că numerarul este o componentă esențială a pregătirii pentru crize atunci când sistemele digitale eșuează și compara bancnotele cu „roata de rezervă“ a sistemului de plăți în sensul că nu sunt necesare zilnic, dar devin esențiale când infrastructura principală cedează.

În această vară, Comitetul European pentru Risc Sistemic (CERS) a venit cu un avertisment privind riscurile cibernetice sistemice generate de modelele de inteligență artificială de frontieră, avertisment adus în discuție de BNR.

BNR spune că acest avertisment „are un caracter exclusiv preventiv“ și nu trebuie interpretat ca un semnal privind existența unui risc iminent pentru sistemul financiar sau ca un motiv pentru retragerea depozitelor din bănci. „Avertismentul este un instrument preventiv de politică macroprudențială, adresat autorităților și instituțiilor financiare în vederea consolidării rezilienței. Acesta nu anunță producerea unui incident și nu anticipează inevitabilitatea unui blocaj sistemic al sectorului financiar. Identificarea și comunicarea din timp a riscurilor reprezintă o condiție pentru prevenirea acestora și pentru limitarea efectelor potențiale.“

Tot BNR menționează însă și că, pe lângă rolul important pe care numerarul îl are în circumstanțe normale, acesta se poate dovedi „relevant în situații de criză“, mai ales având în vedere intensificarea riscului cibernetic pe fondul evoluțiilor geopolitice.

„Păstrarea unor sume rezonabile în numerar poate sprijini continuitatea plăților esențiale în situații excepționale, însă deținerea unor sume mari în afara sectorului bancar implică riscuri de furt, pierdere sau distrugere, în condițiile în care stabilitatea sistemului bancar românesc este un fapt dovedit“.

„Depozitele eligibile beneficiază de protecția schemei de garantare în limita echivalentului a 100.000 euro pentru fiecare deponent, la fiecare bancă.  Analiza prudentă a riscurilor cibernetice nu trebuie, prin urmare, confundată cu un îndemn la retragerea depozitelor sau la renunțarea la serviciile financiare digitale“, a transmis vineri BNR.

Astfel, numerarul și serviciile financiare digitale trebuie privite ca instrumente complementare.

Numerarul rămâne o componentă esențială a sistemului monetar, iar asigurarea accesului populației și agenților economici la numerar este una dintre preocupările constante ale BNR, în concordanță cu nevoile reale ale acestora. Accesul la numerar are un rol important în asigurarea participării la activitățile economice, cât și ca instrument de asigurare a incluziunii financiare, în special în regiunile cu infrastructură financiară slab dezvoltată, a mai transmis BNR.

Dar cum a evoluat numerarul în circulație în România în ultimele două decenii?

Urmărind evoluția în timp vedem că numerarul a fost pe o tendință preponderent ascendentă, și nu doar în România, ci și în zona euro. În România, numerarul în circulație s-a majorat de 5,6 ori față de nivelul din 2008, până la 141 mld. lei (echivalentul a 27 mld. euro). Iar în zona euro numerarul s-a dublat în ultimii 15 ani, până la peste 1,5 trilioane euro.

Volumul ridicat al numerarului în circulație evidențiază că preferința majorității românilor pentru plățile cu bani lichizi în detrimentul mijloacelor moderne de plată încă se menține, continuând tendința de a retrage banii de la bancomate în ziua de salariu.

Dar și plățile cu cardul au crescut susținut. Rețeaua de bancomate acoperea aproximativ 13,4 milioane de persoane, respectiv 71% din populația rezidentă de peste 15 ani, toate localitățile urbane dispunând de cel puțin un bancomat, potrivit celor mai recente date de la BNR aferente anului 2024. Raportat la populație, rețeaua din România este comparabilă cu cea din Polonia și mai extinsă decât cea din Cehia, deși persistă diferențe de acces în zonele rurale, conform BNR.

Care sunt avertismentele Comitetului European pentru Risc Sistemic (CERS) privind riscurile cibernetice sistemice?

► Având în vedere interconectarea sectorului financiar și dependența sa de sistemele TIC și de furnizorii terți de servicii, un atac cibernetic reușit care ar afecta una sau mai multe instituții financiare sau furnizorii lor de servicii critice ar putea avea implicații sistemice semnificative.

► Autoritățile de supraveghere financiară ar trebui să dea prioritatea adecvată activităților de supraveghere din acest domeniu, având în vedere impactul potențial al unor astfel de atacuri cibernetice asupra stabilității, integrității și credibilității sistemului financiar, precum și daunele operaționale, financiare și pierderile suferite de consumator care ar putea rezulta.

► Incidentele se pot propaga rapid și în rândul instituțiilor financiare și al piețelor dacă sunt afectați furnizori terți de servicii de importanță critică, ecosisteme tehnologice comune sau componente open source utilizate pe scară largă, majorând riscul unor perturbări conexe cu implicații sistemice.

Sursa: CERS