Vom avea o mare problemă cu muncitorii asiatici din România atunci când vor pleca de aici la muncă în Germania sau în alte țări vestice, pe salarii mai mari, și vor lăsa goluri în economia românească, care vor fi greu de acoperit

Prezența în economie, în societatea românească a muncitorilor asiatici a început să devină un subiect politic și social care câștigă teren.

Pentru unii, această prezență reprezintă o problemă – nu au ce să caute în România, nu sunt de-ai noștri, iau locurile de muncă ale românilor pe salarii mai mici etc. –, pentru alții nu reprezintă o problemă, ci chiar o soluție pentru golurile din economie – tinerii nu vor să muncească, românii nu mai vor să muncească pe salarii mici și în joburi grele în construcții, în depozite, în HoReCa etc..

După emisiunea ZF Live cu Melania Pop, managing partner la International Work Finder, o companie care aduce de peste opt ani muncitori asiatici în România, fiind printre primele firme care au adus asiatici, un cititor al ZF mi-a trimis următorul comentariu:

“Probabil că doamna nu poate spune în direct motivele mari și grele pentru care asiaticii sunt preferați. În Timișoara s-au renovat foarte multe clădiri istorice, unde renovarea a durat 1-2 ani. Când a început să se lucreze cu nepalezi, care la pauza de masă nu consumă un PET de 2 litri de bere și apoi dorm pe schelă două ore, durata lucrărilor a scăzut la 3-6 luni. Înainte de apariția colegilor asiatici, muncitorii români nu puteau fi dați afară pentru abateri evidente, dar acum situația s-a schimbat. Nu toți românii sunt mere putrede în acest domeniu, dar aceia care nu sunt, sunt pe șantierele din afară.”

Prezența muncitorilor asiatici a fost privită ca o curiozitate când au apărut, acum mai bine de un deceniu, dar acum împarte România în două, dovadă și subiectele din ultimele două săptămâni – bătaia dintr-o fabrică de mobilă de la Baia Mare dintre asiatici și români și agresarea unui livrator nepalez în București.

Melania Pop spune că în acest moment sunt poate peste 200.000 de asiatici care lucrează în România în construcții, în logistică, în HoReCa, în industrie etc.. Ea spune că economia României nu poate, nu mai poate fără muncitorii asiatici, care ocupă anumite goluri de forță de muncă care existau sau care au apărut între timp.

De partea cealaltă, contestatarii spun că muncitorii asiatici, pe lângă faptul că au o altă cultură și alte obiceiuri, încep să ocupe joburile românilor, pe salarii mai mici. Iar acest lucru, respectiv salariile mici, nu permite oferirea unor joburi cu salarii mai mari, care ar putea ține copiii/tinerii în țară, adică să nu se mai ducă la muncă în străinătate. Oferirea unor salarii mai mari i-ar putea readuce în țară pe românii care muncesc în afară.

De asemenea, mai există și această temă extrem de controversată a tinerilor din țară care pot să muncească dar care nu muncesc, pentru că la salariile oferite de companii nu are rost să vină la muncă.

Melania Pop spune că salariile oferite muncitorilor asiatici ar putea fi mai mici în valoare nominală decât cele oferite unor angajați români, pentru că în pachetul asiaticilor mai este inclusă și cazarea, care face ca tot pachetul oferit să fie mai mare.

În privința creșterii salariilor, fiecare companie pune pe masă cât vrea și cât îi permite businessul, dar întrebarea care se pune este cine ar plăti o cafea care să coste 40 de lei la mall, față de 20 de lei acum, dacă salariile ar fi mai mari, menționează Melania Pop.

Dacă America este mai familiarizată cu muncitorii străini din toată lumea, pentru că de fapt America pe această bază a crescut, prin imigrație, aceasta fiind și puterea ei, în Europa a început mult mai târziu imigrația și se confruntă cu mari probleme sociale și culturale, nereușind să aibă o asimilare mai bună.

Problema lumii occidentale capitaliste, în special a Europei de Vest și acum a Europei de Est, este că fără muncitori din alte țări – Asia, Africa – nu poate să-și mențină ritmul de creștere economică și nici nivelul de trai, cel puțin burghez, așa cum este în Europa.

Acest lucru a fost subliniat cu subiect și predicat la conferința guvernatorilor celor mai puternice bănci centrale din lume, unde Christine Lagarde, președintele BCE – Banca Centrală Europeană –, a reafirmat necesitatea importului de muncitori din afară de către Europa. Nu există o altă soluție pentru economia Europei decât acest import, care să acopere deficitul de forță de muncă.

Revenind la România, odată ce au crescut salariile – de trei ori salariul minim în ultimul deceniu și mai mult decât dublu la nivelul salariului mediu, care a ajuns la 1.100 de euro – există și joburi care nu mai sunt atractive pentru români, și unde muncitorii asiatici le acoperă.

Acum ceva timp am scris că, atâta timp cât o comandă de mâncare la Glovo sau la Bolt îți este livrată acasă de către un asiatic, asta poate să însemne că românii nu mai vor să facă acest job, prin ploaie, prin vânt, prin soare, cu biciclete sau pe jos, pentru banii oferiți de către Glovo etc. Și au un job mai bun, mai bine plătit. Ar fi o problemă când comanda de mâncare ar fi adusă de către un român, pentru că economia nu ar mai merge așa bine și nu ar fi alte joburi, mai bine plătite decât cel de livrator.

Problema care se va ivi în viitor nu va fi legată de prezența muncitorilor asiatici în România, ci de faptul că aceștia s-ar putea să nu mai stea aici, ci să plece la muncă în Germania sau în alte țări din Europa de Vest, unde salariile sunt mai mari decât minimum 600 de euro pe lună, cât primesc acum, ceea ce ar lăsa un gol în economia românească.

După cum a spus Melania Pop la ZF Live, comenzile pe care începe să le aibă acum sunt de a trimite, de a aduce muncitori asiatici în Europa, în locul muncitori români, care nu mai merg să lucreze în Italia, Spania, poate Germania pentru că diferența salarială față de România nu mai este atât de mare.

Să nu ne trezim cu o criză a forței de muncă, dacă muncitorii asiatici din România, mai stabili la locul de muncă, vor pleca la lucru în Germania, care, la lucrările de infrastructură pe care le anunță, va avea nevoie de câteva milioane de noi muncitori.