Visul european și realitatea grecească

Măcelarii din piața centrală din Atena au fost printre primii care au simțit impactul măsurilor de control al capitalului. Cu mai puțini euro în buzunar, clienții au renunțat să mai cumpere carne. Vânzătorii de la tarabe au spus că vânzările au scăzut la jumătate față de nivelul normal și se așteaptă la timpuri și mai grele dacă Grecia ar ieși din zona euro.

Majoritatea produselor din carne comercializate în Grecia provin din Franța, astfel că achizițiile de carne de vită, al cărei preț este calculat în euro, în drahme, ar fi împovărătoare. „Vă rugăm, europeni, ajutați Grecia. Ajutați poporul elen“, a spus un măcelar.

Peste drum de piață, un farmacist spune că o mulțime de oameni au venit să facă stocuri de medicamente, îngrijorați că acestea vor dispărea din farmacii. Un alt farmacist a explicat că finanțarea din partea statului a medicamentelor compensate, comercializate cu rețetă, ar putea fi redusă în curând la jumătate, sau chiar oprită.
Spitalele grecești riscă să se confrunte în curând cu o penurie de materiale medicale consumabile, în contextul în care băncile sunt închise și sunt în vigoare măsuri de control al capitalurilor, rezervele de la furnizori scad, iar aceștia nu pot apela la importuri. O problemă importantă este generată de refuzul furnizorilor de produse farmaceutice de a oferi bunuri pe credit, inclusiv unor spitale mari din Atena. Astfel, numeroase spitale caută noi furnizori. „Stocurile pe care le avem în prezent le dăm spitalelor. Problema este ce se întâmplă când se termină aceste stocuri“, a explicat Pavlos Arnaoutis, liderul sindicatului furnizorilor de produse farmaceutice, adăugând că noua criză înrăutățește și mai mult o situație deja dificilă.

Grecii nu fac numai stocuri de medicamente, ci au format cozi și la supermarketuri și fac provizii „pentru orice eventualitate“, așa cum s-a exprimat un locuitor dintr-o suburbie a Atenei, împovărat cu patru sacoșe grele.

Între timp, teama de haosul financiar umbrește perspectivele sezonului turistic de vară din Grecia. „Nu există nicio îndoială că rezervările au scăzut în ultimele câteva zile“, a declarat directorul Sunvil Group, o agenție de turism din Marea Britanie.

Turismul a contribuit cu circa 16% la PIB-ul Greciei în 2013 și cu 19% în 2014, potrivit datelor Consiliului Mondial pentru Călătorii și Turism. Criza financiară, consideră analiștii, va afecta numărul de vizitatori. Euromonitor International anticipează pentru acest an o creștere de 3% a numărului sosirilor de turiști, o scădere dramatică comparativ cu avansul de 23% înregistrat în 2014.

„Principala problemă cu care s-ar putea confrunta turiștii în Grecia este lipsa lichidităților“, a spus Angelo Rossini, analist la Euromonitor.

Retragerile de numerar de la bancomate au fost limitate la 60 de euro, în cazul localnicilor. Deocamdată, tour operatorii au recomandat turiștilor să aibă numerar suficient asupra lor, chiar dacă guvernul a decis să limiteze impactul, exceptând vizitatorii de controlul capitalului. Astfel, restricțiile referitoare la retragerile de fonduri nu se aplică tranzacțiilor de la bancomate cu carduri emise în străinătate.

Pe fondul incertitudinilor, zeci de mii de oameni au demonstrat în ultimele zile în centrul Atenei pentru a susține guvernul și a spune nu austerității promovate de creditorii țării.

Grecia ar mai fi avut de primit 7,2 miliarde de euro din programul de susținere financiară de 240 de miliarde de euro din partea zonei euro și FMI care a expirat pe 30 iunie.

Premierul  Tsipras a explicat grecilor că referendumul de pe 5 iulie are ca obiectiv prelungirea negocierilor Greciei cu creditorii săi și nu ieșirea din zona euro și le-a transmis că dacă se pronunță pentru austeritate să nu se bazeze pe el pentru aplicarea acestor politici. Liderul stângii radicale Syriza s-a declarat din nou convins, în fața miilor de susținători din Atena, de faptul că creditorii nu doresc ieșirea Greciei din zona euro, din cauza „costului considerabil“ al unei asemenea inițiative.

Analiști intervievați de Bloomberg au avertizat că puterea de cumpărare a grecilor ar scădea cu 40% dacă Grecia ar reveni la drahmă.

„Inițial vor avea loc vânzări masive care vor duce la o depreciere de 30%-40% față de dolar. Vom înregistra noi minime record pentru drahmă“, a declarat Neil Jones, director de vânzări la Mizuho Bank în Londra.

Jones și analiști ai ING și Crédit Agricole spun că ieșirea statului elen din uniunea monetară nu este scenariul lor de bază, dar că au început să analizeze care ar fi cursul drahmei în eventualitatea unui exit.