Vinovații și câștigătorii din scandalul listării Facebook

De la primele zvonuri privind oferta publică inițială, valoarea de piață a rețelei de socializare a fost plasată la aproape 100 miliarde de dolari. Cifra a devenit aproape certitudine, fiind imprimată în conștiința publică, în mințile analiștilor și comentatorilor și, poate, în judecata echilibrată a executivilor și bancherilor care au orchestrat listarea Facebook la bursă.

Opiniile care au căutat să demonteze cifra de 100 miliarde de dolari, calificând-o drept exagerată, au fost desconsiderate, indiferent de argumentele aduse. Cea mai așteptată și mediatizată ofertă publică inițială din istoria industriei IT&C, care a antrenat un entuziasm fără precedent în rândul potențialilor investitori, a devenit rapid unul dintre cele mai controversate evenimente din acest an.

Volum uriaș de comenzi

Facebook a atras 16 miliarde de dolari prin oferta publică inițială, rețeaua de socializare fiind evaluată, la debutul pe piața Nasdaq de la New York, la 104,2 miliarde de dolari. Potrivit datelor din prospectul întocmit pentru ofertă, Facebook a avut anul trecut venituri de 3,7 miliarde dolari și un profit de un miliard de dolari, obținute în cea mai mare parte din contracte de advertising. Astfel, capitalizarea companiei depășea de peste 100 de ori profitul net anual. În cazul greilor Google și Apple, raportul respectiv depășește cu greu cota 20. De altfel, capitalizarea Facebook la listare întrecea puternic valoarea de piață a unor nume consacrate precum Hewlett-Packard sau Dell și rivaliza cu Amazon.com.

Acțiunile Facebook s-au depreciat însă cu aproape 20% în ședințele bursiere din 21 și 22 mai. Dezamăgiți pe 18 mai, în ziua listării, investitorii care nu au reușit să-și facă loc în oferta publică inițială a Facebook răsuflau ușurați, iar cei care au finanțat rețeaua de socializare cu 16 miliarde de dolari au început să caute vinovați.

Oferta publică inițială și listarea Facebook au fost un eșec răsunător pentru operatorul bursier Nasdaq OMX. Sistemele informatice ale pieței Nasdaq nu au făcut față volumului uriaș de comenzi pe ordinele pentru acțiuni Facebook. Brokerii nu știau dacă sau cât din ordinele lor de cumpărare aveau să fie onorate, iar confirmările comenzilor au întârziat chiar și câteva ore.

Debutul Facebook la tranzacționare, întârziat cu 30 de minute de performanțele pieței Nasdaq, a fost marcat rapid de o nouă dezamăgire: acțiunile rețelei de socializare au închis aproape în stagnare, la 38,23 dolari, deși analiștii financiari se așteptau la creșteri explozive, de până la 50%.

Lista incompetenților

La scurt timp, în presă au apărut informații, pe surse, potrivit cărora Morgan Stanley și ceilalți aranjori ai ofertei Facebook au fost nevoiți să intervină pe piață pentru a preveni scăderea cotației Facebook sub prețul de 38 de dolari încă din prima ședință bursieră.

Odată cu dispariția acestui sprijin artificial, acțiunile Facebook au scăzut cu 11% și 8,9% în următoarele două sesiuni de tranzacționare. Miercuri, 23 mai, la data redactării acestui articol, titlurile Facebook par să se fi stabilizat ușor sub 32 de dolari.

Facebook a hotărât, în zilele anterioare ofertei, să majoreze volumul acțiunilor scoase pe piață cu 25% și să ridice prețul indicativ de la 28-35 dolari la 34-38 dolari. Aceste două decizii au epuizat orice șansă ca acțiunile rețelei de socializare să înregistreze o creștere “frumoasă” la debutul pe bursă, marca oricărei oferte publice inițiale de succes.
Deciziile au aparținut, potrivit surselor citate în presa internațională, directorului financiar executiv al Facebook David Ebersman, principalul “creier” din spatele listării companiei. Potrivit Wall Street Journal, acesta a cerut creșterea volumului acțiunilor plasate pe piață în ofertă, fiind asigurat de bancherii Morgan Stanley, principalul aranjor al operațiunii, că există cerere suficientă din partea investitorilor pentru a justifica creșterea volumului.

De altfel, Ebersman și-a însușit, în pregătirea ofertei publice a Facebook, numeroase prerogative care revin în mod normal băncilor de investiții obișnuite cu astfel de operațiuni, potrivit unui editorial Reuters intitulat “Lista incompetenților”. Ebersman este declarat cel mai incompetent personaj implicat în oferta publică inițială a rețelei de socializare, cu greșeli pornind de la proasta estimare a rezultatelor companiei pentru trimestrul al doilea din acest an până la creșterea volumului și prețului acțiunilor scoase pe piață, care nu au lăsat loc de plusuri la debutul pe bursă.