Viitorul, văzut prin ochii noilor generații

„Știți de ce i se spune lacul Bill?“, întreabă Kathy, o doamnă pe la 50 și ceva de ani, la finalul celor trei zile de Imagine Cup, delegația de jurnaliști internaționali prezenți la eveniment, din care făceam și eu parte. „La începutul companiei, prin anii ‘80, toate lansările aveau loc aici. Și, la finalul fiecărei prezentări de produs, Bill Gates sărea în lac.“, povestește ea.

Bill Gates nu mai face parte, formal, din familia Microsoft; alte lucruri au rămas la fel, așa cum este și competiția Imagine Cup, ajunsă anul acesta la cea de-a 16-a ediție.

Evenimentul organizat de compania care a revoluționat computerele personale mi-a dat ocazia să înțeleg modul în care generațiile tinere  indiferent de litera atribuită perioadei în care s-au născut  văd lumea de azi și ce pot să facă pentru a o îmbunătăți.

Una dintre surprizele plăcute de anul acesta a fost prezența unei echipe din România, VisionX, formată din trei studenți de la Universitatea Politehnică din Timișoara. Proiectul timișorenilor constă într-un sistem care detectează anomalii sau boli cu mare acuratețe și reduce astfel în mod substanțial munca radiologilor. Concret, VisionX analizează radiografiile obișnuite utilizând tehnologii Azure precum Machine Learning sau Azure Functions.

Ștefan Iarca, Cristian Avramescu și Bogdan Bogdan au câștigat deja mai multe competiții de profil, Imagine Cup fiind însă cel mai mare concurs de tehnologie la care au participat până în prezent. „Primul concurs la care am participat a fost Big Idea Challenge, organizat de Microsoft“, povestește Ștefan Iarca în interviul acordat exclusiv publicației Business Magazin, în timpul competiției. „Apoi am fost la Paris, la Morpheus Cup, un concurs între studenții români unde am reușit să câștigăm locul întâi. Am câștigat premiul pentru Best Business la Innovation Labs, competiția din România, și am mai fost la câteva concursuri”, descrie el câteva dintre reușitele de până acum.

În ceea ce privește colaborarea cu Universitatea din Timișoara, aceasta i-a ajutat atât cu transportul la câteva dintre evenimente, cât și prin mentorat.

Cei trei sunt colegi din anul I de facultate; s-au strâns încă de atunci și au început să dezvolte proiecte. „În timp, ne-am unit și am reușit să rămânem în aceeași formulă până am ajuns să găsim un proiect care să fie câștigător”, a povestit timișoreanul.

Cei trei au construit o aplicație care poate să diagnosticheze în mod automat radiografii pe baza inteligenței artificiale. „Se uită la radiografie, îți spune dacă există o anomalie în ea sau nu și, dacă există, îți spune exact ce boală o cauzează și unde e aceasta situată“, explică Ștefan Iarca. El spune că nu a fost o idee pornită de la zero, și că mai există și alte proiecte similare: „Știam că s-au făcut progrese mari în ceea ce privește rețelele neuronale pe detectarea de imagini și am căutat să dezvoltăm un proiect care să aducă mai mult bine umanității. Așa am ajuns la această idee“.

Modelul de business e unul bine stabilit, bazat în principal pe vânzarea sistemului către instituții din sistemul medical. „Începem ușor-ușor, deja avem un partener, colaborăm cu clinici și am vrea să integrăm astfel sistemul.”

Și-au propus să ajungă la cât mai multe colaborări de acest tip pe plan local; ulterior vizează extinderea în Europa, în țările care au probleme cu numărul de radiologi, precum Germania și Marea Britanie. „E o parte a modelului de business, de interes pentru noi sunt și CRO-urile (Clinical Research Organisations – n.red.), ele fac teste clinice pe care noi putem să le automatizăm, dar și pacientul, care are o radiografie și poate vrea o a doua opinie pe ea.”

Proiectele prezente în competiție au acoperit subiecte extrem de diverse  printre acestea, o metodă de testare a cât de dulce e un ananas fără a preleva o mostră din fruct, realizată de o echipă din Malaezia; perfecționarea unei aplicații pentru cei care nu pot comunica decât prin limbajul semnelor, proiect al unei echipe de moldoveni, precum și realizarea unui sistem de antrenament pentru pompieri într-un mediu sigur, în realitatea virtuală, al unei echipe din Marea Britanie.

Mi-a atras atenția și Interview Bot, proiect prezentat de o altă echipă britanică: e vorba de un sistem bazat pe inteligență artificială ce putea fi folosit de candidați pentru a se pregăti în vederea interviurilor de angajare. Mai exact, prin intermediul acestuia, candidații primesc imediat un feedback referitor la modul în care au vorbit și în care și-au prezentat abilitățile.

Un eveniment global

Fiecare echipă înscrisă la începutul anului în competiție trebuie să treacă printr-o etapă națională, una regională și abia ulterior la faza finală găzduită de companie la sediul de lângă Seattle. Din cele 49 de echipe prezente anul acesta la Redmond, jurații au ales 15 semifinaliste, iar o fază de wild card (locuri acordate suplimentar – n.red.) a desemnat alte trei echipe calificate în penultima fază. Acestea trei au fost alese pe baza voturilor acordate chiar de echipe.

Cele 18 grupuri calificate în cea de-a doua zi au prezentat proiectele în fața juriului, iar acesta a desemnat cele trei echipe care au mers în finala desfășurată în prezența lui Satya Nadella în Seattle.

Pe lângă marele trofeu, în valoare de 100.000 de euro, Microsoft a mai acordat trei premii în valoare de 15.000 de euro, pentru cele mai bune proiecte la categoriile Inteligență Artificială, Big Data și Realitate Mixtă. Câștigătorii au fost desemnați SochWare din Nepal (o aplicație care ajută fermierii să depisteze boli ale plantelor), Drug Safe din India (soluție pentru a identifica dacă un medicament e original sau contrafăcut) și Pengram din Statele Unite (program de realitate virtuală și augmentată care permite muncitorilor din diferite industrii să experimenteze condițiile de muncă).

La final au urcat pe scenă Satya Nadella, CEO-ul Microsoft, și Chloe Kim, cea care a câștigat la doar 17 ani medalia de aur la Jocurile Olimpice de la Phenian.

Finala a fost una cât se poate de disputată, jurații fiind alții decât cei prezenți la celelalte faze ale competiției. Toate cele trei echipe au avut câte trei minute pentru a prezenta proiectul și au răspuns, apoi, la câte o întrebare din partea fiecărui jurat. Deși proteza celor de la SmartArm  pe care am văzut-o în funcțiune în primele două zile  nu a mers exact la ultima prezentare, proiectul canadienilor a avut destule elemente ca să îi convingă pe jurați.

Ideea acestora are un potențial uriaș: proteze de braț care folosesc sisteme de machine learning și senzori musculari pentru a distinge între mai multe feluri de prindere.

SmartArm au fost așadar câștigătorii; grecii de la Italk2Cry s-au clasat pe locul al doilea, podiumul fiind completat de o echipă din Japonia, Mediated Ear. „Pentru noi a fost o șansă să cunoaștem pe cineva afectat și să lucrăm alături de acea persoană. Am înțeles atunci că vrem să aducem acea bucurie multor oameni care nu își permit să plătească costurile de acum, care sunt foarte mari“, a spus Samin Khan, unul dintre cei doi studenți canadieni.

Dacă cei de la SmartArm au ridicat cecul de 100.000 de dolari, celelalte două echipe nu au plecat acasă cu mâna goală, pentru că Microsoft a oferit o sumă de bani fiecărui finalist și credite pentru soluții Azure în valoare de 30.000 de dolari.

La finalul competiției, în cadrul unei sesiuni de Q&A alături de finaliști, una din principalele teme de discuție a fost legată de atractivitatea STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică – n.red.) în rândul studenților. „STEM nu se referă doar la folosirea tehnologiei, e mai mult un cadru ce poate fi aplicat pentru a rezolva orice problemă. Mai exact,  te ajută să încadrezi problema și să generezi cele mai bune soluții“, au explicat celor din public canadienii de la SmartArm.

Ei au adăugat că în statul nord-american domeniile din STEM sunt puternic susținute de guvern, astfel că principalul lor obiectiv este realizarea de parteneriate cu guvernul și autoritățile locale. Pe de altă parte, cei de la Mediated Ear au fost de părere că sistemul educațional japonez din zona STEM a rămas puțin în urmă față de alte state, nefiind suficient de mulți profesori care să poată preda materiile respective. În încheiere, câștigătorii Imagine Cup 2018 au avut un mesaj simplu pentru studenții care vor participa la edițiile următoare: „Dacă aveți vreun proiect care vă pasionează, oricât de nebunesc ar fi, găsiți pe cineva care să vă sprijine și mergeți cu el până la capăt“.

Microsoft în era Nadella

Kathy ne spunea povestea de la început în timp ce ne plimbam în jurul clădirii 1, primul spațiu de birouri Microsoft construit de Bill Gates. Astăzi, campusul din Redmond, Washington găzduiește 122 de clădiri. „Atunci când avem un nou angajat, îl trimitem la clădirea numărul 7. E un fel de botez, pentru că lui Bill Gates nu i-a plăcut numărul 7 și a decis să sară peste el, construind direct clădirea cu numărul 8.“ Kathy, ghidul nostru, lucrează la Microsoft de 18 ani.

Discutând cu mai mulți manageri din cadrul Microsoft, am ajuns la concluzia că filosofia companiei s-a schimbat de când Bill Gates i-a predat frâiele lui Satya Nadella. Am auzit de mai multe ori ideea că Nadella recomandă angajaților să învețe prin sistemul de trial & error, în vreme ce Gates era adeptul unui „joc“ ceva mai sigur.

La campusul din Redmond, de lângă Virginia, lucrează peste 45.000 de oameni. E un complex uriaș, aproape imposibil de navigat fără una dintre sutele de mașini destinate exact acestui scop. Un lucru inedit: sediul din Redmond găzduiește una dintre cele mai mari parcări subterane din Statele Unite, cu peste 10.000 de locuri.

Una dintre zonele noi ale complexului, The Commons, e un fel de spațiu de agrement pentru angajați, care include restaurante, magazine de tot felul, un teren sportiv ce poate fi folosit fără niciun cost suplimentar și chiar instituții publice precum bănci  totul pentru a simplifica viața de zi cu zi a angajaților.

Printre beneficiile oferite de Microsoft angajaților se numără și plata orelor pe care aceștia le petrec făcând voluntariat sau participând le evenimente organizate de ONG-uri. Mai mult, dacă un angajat donează o sumă de bani unei astfel de organizații, Microsoft dublează suma în cauză.

Cea mai importantă lecție cu care am plecat de la Imagine Cup: viitorul o să fie mult mai bun. Și nu din punctul de vedere al tehnologiei, pentru că asta știam deja, ci pentru că cei mai mulți studenți s-au concentrat pe aspectul social.

E fascinant să vezi cum tineri din Asia se gândesc cum să rezolve problema imigranților din Europa. Iar diversitatea din finală, cu trei echipe venite din Canada, Grecia și Japonia, îmi arată că lucrurile arată bine peste tot în lume.