Viitorul nostru e cu steluțe

Președintele Consiliului European, Herman van Rompuy, și alți oficiali europeni au tradus sumar conceptul: se va da liber la emiterea de euroobligațiuni comune ale zonei euro, va exista un buget central al Uniunii și va fi un cadru comun de supraveghere bancară, prevăzut să intre în vigoare într-o primă fază de la 1 ianuarie 2013. Detaliile însă lipsesc pentru moment, atât asupra felului cum vor participa la SUE cele 10 state UE nemembre ale zonei euro, cât și asupra modului cum va funcționa supravegherea bancară, adică dacă va viza numai băncile cu importanță sistemică sau toate băncile din UE.

Președintele Traian Băsescu a apreciat deja, înainte de a pleca la Bruxelles în vizita de lucru în care s-a întâlnit cu Barroso și van Rompuy, că atât trecerea la zona euro, prevăzută în continuare pentru 2015, cât și realizarea uniunii bancare avantajează România, întrucât piața românească este dominată de bănci din zona euro. “Avem o singură rezervă: ca procesul de realizare a uniunii bancare să nu se realizeze strict pentru statele, băncile din zona euro. La fel cum am avut o poziție în care am solicitat ca Tratatul fiscal să fie liber la aderare și pentru statele din zona non-euro, și am obținut acest lucru, la fel și condițiile, criteriile de realizare a uniunii bancare trebuie să fie deschise și statelor nemembre ale zonei euro”, a spus Băsescu. În privința altor aspecte ale unificării, președintele a repetat însă teza din primăvara trecută, de la negocierile pentru Tratatul fiscal al zonei euro, că nu se pune problema unei uniuni fiscale în care România să aibă același nivel de fiscalitate pe care îl au state ca Germania, Franța, Marea Britanie și că, dacă s-ar pune această problemă, România va solicita o derogare.

Cât privește contribuția României la unificarea europeană, ea ține deocamdată mai curând de capacitatea de a genera involuntar noi ocazii de centralizare a deciziei la nivel european. Criza politică românească din vară a devenit motiv pentru ca UE, prin comisarul Viviane Reding, să propună instituirea unui mecanism permanent de evaluare a eficienței justiției în toate cele 27 de state UE, urmând ca inițiativa să fie discutată rapid în Comisia Europeană, peste câteva săptămâni. Tot Reding – mai constructivă decât miniștrii francezi Valls și Cazeneuve veniți la București cu teza că romii români pleacă în Franța fiindcă România îi alungă – a propus crearea unui grup de state vizate de migrarea romilor, care să încerce o soluție a problemei la nivel european.

În privința dosarului Schengen, opoziția Olandei, a Germaniei și a Belgiei față de aderarea României și a Bulgariei la Schengen a dus la amânarea pentru octombrie a Consiliului JAI, cu perspectiva ca o decizie să fie luată abia la anul, după publicarea noului raport privind MCV. Președintele Băsescu s-a opus condiționării accesului în Schengen de publicarea raportului privind MCV, dar rămâne de văzut cu cât succes.