Vietnam a atras branduri de top din industria textilă care dispare din Europa de est. Vrea să devină o putere globală în producția de electronice și de cipuri. Pot concura economiile est-europene cu țara comunistă pentru investiții?

♦ În septembrie, Sanbang Company din Singapore a început construcția unei fabrici de prosoape și țesături în Vietnam, o investiție de 30 de milioane de dolari ♦ Vietnam, o țară comunistă, a atras 3.500 de proiecte de investiții străine în industria îmbrăcăminții și textilelor cu o valoare combinată de 37 miliarde dolari, potrivit datelor oficiale.

Industria textilelor aduce valoare adăugată mică și este văzută ca specifică economiilor slab dezvoltate sau emergente. Însă tot în septembrie gigantul sud-coreean al electronicelor Samsung a anunțat că va investi 1,8 miliarde dolari într-o nouă fabrică de ecrane OLED în Vietnam, unde mai are active de producție de 6,5 miliarde dolari. De la producția de pânză din bumbac la ecrane pentru telefoane mobile este cale lungă, însă guvernul vietnamez lungește și mai mult această cale. Pe lângă faptul că intenționează să facă din acest stat o alternativă la China pentru industria manufacturieră internațională, caută să pună Vietnamul pe harta lumii a producătorilor de cipuri, competiție în care se luptă deocamdată cu Malaysia. În timp ce statele est-europene, care pierd producție manufacturieră cu valoare adăugată mică, adică pierd fabrici de textile și de componente auto, tind să se specializeze pe câteva sectoare, Vietnamul pare că poate produce orice. Dacă înainte toate mărunțișurile dintr-o gospodărie păreau să fie făcute în China, în prezent sunt șanse ca jumătate din produsele precum telefoane mobile, echipament de outdoor, încălțăminte și mobilă să fie Made in Vietnam. Branduri ca Nike, Fjallraven, Northface, Merrell, ADIDAS, Intel, Samsung, Apple,  LG, FOXCONN au fabrici acolo. Potrivit Reuters, jumătate din încălțămintea Nike este fabricată în Vietnam. O cifră neoficială spune că 70% din produsele brandului suedez de lux Fjallraven vin din fabricile vietnameze. Iar numărul fabricilor crește, în timp ce uzinele vechi se extind.

Țara comunistă a primit investiții străine directe de 25 miliarde dolari în primele nouă luni ale acestui an. Spre comparație, ISD din Ungaria, un stat membru al UE și cu o politică de industrializare considerată agresivă, au sărit de 13 miliarde euro în 2023, stabilind un nou record prin dublare față de anul precedent. Tot anul trecut, în Polonia, cea mai mare economie est-europeană, au intrat investiții străine nete de 28 miliarde euro, cu 24% mai mici decât în 2022. Capitalul atras în Vietnam este în creștere cu aproape 12%, potrivit datelor oficiale. În economia asiatică au investit 98 de țări și teritorii. Dintre acestea, se remarcă Singapore, China, Coreea de Sud, Hong Kong și Japonia. Vietnamul pare să trăiască o poveste economică de succes. Banca Mondială prognozează că va avea anul viitor cel mai puternic avans dintre economiile emergente din Asia de sud-est. Așa cum o arată dispariția în ultimii ani a industriei textilelor, de îmbrăcăminte și încălțăminte din Europa de est, economiile din regiune concurează direct cu cea vietnamenză. Ce o scoate pe aceasta din urmă în față? BM și-a îmbunătățit prognozele pentru economia Vietnamului mulțumită unui nou impuls de creștere observat la exporturile manufacturiere, turismului și nu în ultimul rând investițiilor, pe care se bazează puternic pentru creștere. Iar investițiile străine intră în Vietnam în condițiile în care investitorii încearcă o diversificare pentru a se pune la distanță sigură față de China, aflată în conflict comercial cu SUA, explică Deutsche Welle.

Guvernul vietnamez caută să profite de tensiunile dintre cele două superputeri. Dar la ascensiunea economiei contează și populația de 100 de milioane de locuitori și emergența clasei de mijloc. Vietnamul a devenit o bază bună de producție până și pentru companii chineze. Nu poate fi ignorat nici faptul că industria vietnamenză crește în umbra celei chineze. China, comunistă și ea, este cel mai mare partener comercial și cea mai mare parte din input-urile pentru producția manufacturieră vin de la furnizori chinezi.

Pe de altă parte, SUA sunt al doilea partener comercial ca mărime al Vietnamului și cea mai mare piață de export.

Companiile americane produc în Vietnam pentru a vinde acasă. Apple a investit acolo peste 15 miliarde dolari în ultimii cinci ani. Ceea ce îi atrage pe producătorii străini sunt salariile mici și forța de muncă tânără și educată. Aproape 60% din locuitori au mai puțin de 35 de ani. Salariile sunt considerate mici după standardele occidentale, dar cresc și acolo. Salariul minim pornește de la 137 dolari pe lună și ajunge la 196 dolari pe lună. Nivelurile sunt cu 6% mai mari față de 2022. Dar ceea ce poate conta mai mult sunt salariile în industriile superioare și comparația cu cele din țările concurente.

Inginerii electroniști vietnamezi sunt plătiți cu 8.000 dolari pe an. Cei din Malaysia primesc de două ori mai mult, cei din Coreea de Sud 34.000 dolari, cei din Taiwan 46.000 dolari, cei din Japonia 50.000 dolari, iar cei din Singapore 68.000 dolari pe an. Și securitatea energetică contează la atragerea investițiilor. O arată criza de energie din Europa, care a făcut ca prețurile să explodeze. Vietnamul este importator net de energie. Cumpără de la vecini, inclusiv din China, și încă se bazează pe energia din cărbune.