Victor Ponta, primul premier postdecembrist trimis în judecată în timpul mandatului

Dacă în plan economic și social Ponta a luat măsuri atât apreciate, cât și controversate,scandalurile politice au fost cele care i-au umbrit mandatul de premier. Un bilanț sumar al măsurilor guvernamentale apreciate ar putea cuprinde reducerea TVA la alimente, pachetul de măsuri de relaxare fiscală, scăderea CAS la angajator, creșterea salariului minim pe economie, creșterea pensiilor, majorarea salariilor în sănătate și educație și în general creșterea economică din anii în care a fost prim-ministru, mandatul său survenind după criza din anii 2009 – 2012. Însă aceste decizii sunt contrabalansate de ratarea marilor proiecte de infrastructură, de scăderea investițiilor străine, de creșterea aparatului de stat și de unele măsuri punctuale nepopulare, precum creșterea accizelor la carburanți și impunerea taxei de stâlp. Acestora li se adaugă bilanțul politic plin de scandaluri, precum și un stil de guvernare bazat pe un grup de apropiați, unii chiar fără legătură prea mare cu PSD, fără a ține cont de reacțiile negative. Mai mult, Ponta a avut numeroase războaie cu unele instituții de presă, favorizând altele în ceea ce privește informațiile despre activitatea guvernamentală.

Prima audiere la Direcția Națională Anticorupție a premierului Victor Ponta a avut loc în 5 iunie, când acesta a anunțat că este suspect în dosarul lui Dan Șova. Tot atunci, DNA a cerut Camerei Deputaților să avizeze urmărirea penală pe numele premierului și pentru conflict de interese, însă solicitarea a fost respinsă de către deputați, în 8 iunie. „Sunt suspect în dosarul lui Șova pentru activitatea de avocat din 2007-2008 și, de asemenea, sunt în conflict de interese că l-am propus pe Șova ministru. Am venit la DNA ca orice om normal, nu am dat nicio declarație, o să ne cheme pentru declarații“, spunea atunci premierul.

La scurt timp, DNA transmitea că premierul este urmărit penal în dosarul „Turceni – Rovinari“, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată și spălarea banilor, fapte pe care le-ar fi săvârșit în perioada în care era avocat. În aceeași zi, președintele Klaus Iohannis a cerut demisia premierului, apreciind că este „o situație imposibilă“ pentru România ca premierul în funcție să fie învinuit de fapte penale.

La câteva zile de la punerea sub urmărire, în 14 iunie, Victor Ponta a plecat în Turcia împreună cu președintele turc Recep Erdogan, din Baku (Azerbaidjan), după ceremonia de deschidere a Jocurilor Europene, fără a anunța. Două zile mai târziu, în 16 iunie, Ponta a scris pe Facebook că a fost operat la genunchiul stâng și că a ales să facă intervenția chirurgicală în Turcia. Victor Ponta s-a întors în țară în 8 iulie, după o absență de aproape o lună. În acea perioadă, conducerea PSD a fost preluată interimar de Rovana Plumb, în timp ce Gabriel Oprea a fost numit prim-ministru interimar. În 15 iunie, în ziua în care era operat la clinica din Turcia, Victor Ponta fusese citat să se prezinte în fața procurorilor DNA pentru a fi audiat. În perioada în care s-a aflat în spital, avocata sa a mers la DNA pentru a prezenta documente justificative. La cinci zile după ce s-a întors în țară, Ponta a anunțat, printr-o scrisoare adresată liderilor social-democrați și postată pe Facebook, decizia de „a nu mai ocupa nicio funcție de conducere“ în PSD, până la momentul în care își va demonstra nevinovăția față de acuzațiile care îi sunt aduse în justiție.

A urmat o înfățișare în 13 iulie, când a fost și inculpat în dosarul în care este cercetat. Procurorii au anunțat atunci și punerea sub sechestru a unor bunuri ale lui Ponta. După mai bine de o lună, în 19 august, premierul a mers din nou la DNA, declarând la ieșire că a primit o copie a expertizei financiar-contabile dispuse în dosarul în care este urmărit penal. Premierul a fost citat la DNA și în 3 septembrie, când a precizat că le-a solicitat anchetatorilor să disjungă din „dosarul mare“, „Turceni – Rovinari“, acuzațiile care îl privesc, pentru a fi dată cât mai repede o soluție.

Numele fostului premier mai apare menționat în interceptările procurorilor din dosarul fostului șef al Consiliului Județean Mehedinți Adrian Duicu, fără însă ca primul-ministru să aibă vreo calitate procesuală. Ponta a negat orice legătură cu acest dosar. La finalul lunii iulie 2014, premierul spunea că nu are „habar“ dacă a fost la masă cu Adrian Duicu, așa cum a arătat acesta în discuțiile telefonice, interceptate de anchetatori.

De asemenea, după alegerile prezidențiale din noiembrie 2014, în urma scandalului privind votul din diaspora, lideri politici au cerut deschiderea unui dosar, în care să se stabilească vinovații pentru blocarea votului din străinătate. Dosarul, deschis inițial de Parchetul instanței supreme, a ajuns, în decembrie 2014, la DNA, care cercetează fapte de abuz în serviciu și împiedicarea exercitării drepturilor electorale. Ponta afirma că, dacă Direcția Națională Anticorupție va cere urmărirea sa penală în dosarul privind votul din diaspora, va demisiona cu siguranță din postul de prim-ministru, deoarece guvernul nu poate fi condus de către o persoană urmărită penal, dar a arătat că trebuie să se renunțe la „ideea din 2004“ că o persoană care a pierdut alegerile trebuie să intre în închisoare.
Victor Ponta a fost învestit în funcția de prim-ministru al României în 8 mai 2012, în urma căderii guvernului Ungureanu, prin moțiunea de cenzură a Uniunii Social-Liberale. El a fost președinte al PSD timp de mai bine de cinci ani, până în luna iulie, când, la scurt timp de la punerea sa sub acuzare, a anunțat că se retrage de la conducerea partidului.

Ponta a intrat în PSD pe vremea lui Adrian Năstase, iar anterior a fost, pe rând, procuror, secretar de stat, ministru delegat pentru controlul implementării programelor cu finanțare internațională și urmărirea aplicării acquisului comunitar și ministru delegat pentru relația cu Parlamentul.