Viața de angajat la stat în România, tot mai bună. Cu cât au crescut cheltuieliile cu salariile bugetarilor în perioada în care tot mai mulți oameni din mediul privat rămân fără loc de muncă

Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut în primele două luni din 2021 cu 6,6% și au ajuns la 18,5 mld. lei, față de 17,3 mld. lei, cât au fost în primele două luni din 2020. 

♦ La stat lucrează circa 1,25 mil. de persoane, un sfert din totalul de 5 mil. de angajați din România.

Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut în primele două luni din 2021 cu 6,6% și au ajuns la 18,5 mld. lei, față de 17,3 mld. lei, cât au fost în primele două luni din 2020. Potrivit datelor de la Finanțe, aparatul bugetar numără 1,25 milioane de posturi, adică 22% din numărul total de contracte de muncă din România sau mai mult de 25% din numărul de angajați.

În ciuda scandalurilor legate de prime și sporuri la stat, împreună cu creșterea deficitului bugetar, cheltuielile cu salariile bugetarilor încă nu scad, ba chiar cresc în continuare. Este drept însă că prin legea buge­tului de stat cheltuielile cu salariile bugetarilor sunt plafonate la nivelul lunii decembrie 2020. Astfel, dacă se mențin cheltuielile cu salariile la stat la acest nivel pe tot parcursul anului, ar urma să ajungă la finalul lui 2020 la 111 mld. lei, aproape de programarea de 109,5 mld. lei, care este prevăzută în bugetul din 2021.

Cheltuielile de personal rămân însă, alături de pensii, un bolovan greu la gâtul bugetului de stat. Aceste două tipuri de cheltuieli, pe care niciun guvern nu vrea să le reducă, înghit 93% din veniturile fiscale ale statului și practic nu lasă niciun fel de spațiu pentru dezvoltare prin cheltuieli de investiții.

Salariile la companii de stat precum Metrorex nu sunt evidențiate în cheltuielile de personal, dar faptul că o astfel de companie și alte companii asemenea sunt puternic subvenționate din bugetul de stat apasă asupra evoluției totale a veniturilor și a cheltuielilor statului. Chiar dacă ele nu sunt vizibile în secțiunea cheltuielilor de personal, în calculul total au o pondere însemnată.

Criza a împlinit un an, iar la stat nimeni nu a fost dat afară și salariile au crescut. Săptămâna trecută, sindicaliștii de la metrou au protestat, pe motiv că Ministerul Transporturilor ar pregăti o tăiere de venituri și au blocat metroul bucureștean întreaga zi, deși salariile din compania de stat sunt mult peste media la nivel național, iar Metrorex este una din companiile-găuri negre ale statului.

Ministrul de resort a spus atunci că nu are altă soluție decât fie tăierea salariilor, fie concedieri, pentru ca bugetul companiei să acopere cheltuielile.

Anul trecut, în plină criză, când mai mult de un milion de angajați din mediul privat mergeau în șomaj tehnic sau își pierdeau locul de muncă, nimeni nu a avut curajul să facă ce a făcut guvernul Băsescu-Boc în criza trecută și să se atingă de salariile bugetarilor. Există, cu toate acestea, diferențe importante față de situația de atunci, când guvernul a fost acuzat că măsurile au fost prea dureroase totuși, chiar și cu sula FMI în coaste pentru reducerea cheltuielilor de personal.

Acum însă, toate îndemnurile instituțiilor internaționale sunt către cheltuirea banilor și așa a fost posibil ca salariile bugetarilor să nu scadă, chiar să crească, însă totul a fost posibil prin îndatorarea majoră a statului, până la 48% din PIB datorie publică. Nivelul datoriei publice în PIB este mic prin comparație cu al altor state din UE, cum este cazul Italiei care a trecut de 160% datoria guvernamentală în PIB, dar România este o economie mică, iar economiile mici nu pot rezista cu datorii mari, așa cum o familie cu venituri mici nu se poate îndatora precum una cu venituri foarte mari. Economia României înseamnă doar 1,2% din economia UE.