Veștile bune din economie duc moneda națională la un curs de sub 4,4
Leul câștigă teren. Cursul a coborât sub pragul de 4,4 lei/euro, dar alegerile prezidențiale îl vor întoarce spre 4,5 lei/euro.
Moneda națională a ignorat până acum tensiunile geopolitice din regiune și a intrat pe un trend de apreciere, ajungând la nivelul maxim al ultimelor zece luni în raport cu euro. Leul stă mai bine decât la începutul anului, când cursul sărise peste 4,50 lei/euro pe fondul tensiunilor de pe piețele externe. Acum, cotațiile oscilează în jurul a 4,40 lei/euro.
Deocamdată, analiștii nu și-au schimbat foarte mult estimările pentru nivelul cursului de schimb de la sfârșitul acestui an. La începutul lui 2014, bancherii spuneau că văd evoluția cursului în acest an mai volatilă comparativ cu 2013. Ei susțineau că am putea să vedem oscilații ale cursului într-o bandă destul de largă, între 4,35 și 4,65 lei/euro, iar pentru sfârșitul anului majoritatea prognozelor indicau un curs cuprins în intervalul 4,35-4,55 lei/euro.
Acum, analiștii se așteaptă ca pe termen scurt aprecierea leului să continue, chiar dacă ținută sub control de BNR, în condițiile veștilor foarte bune din economie și ale îmbunătățirii ratingului României. Aprecierea leului reduce povara clienților cu credite în valută și ar putea domoli creșterea așteptată a ratei inflației, după introducerea accizei suplimentare la carburanți în luna aprilie. Însă, pe de altă parte, aprecierea monedei naționale are un impact negativ asupra exporturilor, care au fost principalul motor al avansului economiei cu 3,5% anul trecut, dar și al creșterii PIB de 3,8% din primul trimestru din 2014. Potențialul de apreciere pentru leu este însă limitat pe fondul unor posibile intervenții valutare oficiale.
„Considerăm că pe termen scurt presiunile în direcția aprecierii leului se vor menține în condițiile îmbunătățirii ratingului României și ale deficitelor externe scăzute. Este de așteptat ca BNR să prevină o apreciere excesivă a leului care ar putea afecta competitivitatea exporturilor“, spune Radu Crăciun, economistul-șef al BCR. El anticipează pentru sfârșitul anului un curs în intervalul 4,40-4,50 lei/euro, mișcarea în interiorul intervalului depinzând și de cât de tensionate vor fi evoluțiile politice în contextul alegerilor prezidențiale și al evenimentelor ce le vor succede. Din fericire, contextul regional din Ucraina pare să se îndrepte spre o soluție negociată, ceea ce face ca riscul geopolitic să reprezinte un element de stres în scădere pentru cursul de schimb leu/euro, susține Crăciun.
„Având în vedere situația generală a economiei și revenirea recentă în investment grade, considerăm că leul se află într-o poziție favorabilă. Dezechilibrele externe ale economiei rămân reduse, iar intrările de fonduri europene și investiții străine directe sunt suficiente pentru a compensa dezintermedierea financiară, precum și ieșiri moderate ale investițiilor de portofoliu“, spune Mihai Pătrulescu, senior economist la UniCredit Țiriac Bank. El a arătat că, până în prezent, impactul turbulențelor din Ucraina asupra României a fost modest, legăturile comerciale și financiare dintre cele două țări fiind reduse.
Cu toate acestea, există riscuri de contagiune în eventualitatea în care aceste turbulențe se vor acutiza. „Anticipăm o evoluție relativ stabilă a leului în perioada următoare, urmată de o revenire a cursului spre 4,4500 lei/euro până la finalul anului“, susține Pătrulescu. Până acum, criza din Ucraina nu s-a resimțit negativ la București. Dimpotrivă chiar, România pare să fi beneficiat de intrări de fonduri mai mari. De altfel, bancherii au arătat că aprecierea monedei naționale ar putea fi motivată și de ieșirile de capital din Rusia, bani atrași și de România.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spunea în luna mai că aprecierea leului este legată de intrări de capital pe o cerere mai mare de titluri românești, ca urmare a includerii României într-un indice al JPMorgan, dar și de capitaluri „care rătăcesc temporar“ prin piața locală după ce s-au retras din Rusia sau Ucraina. Guvernatorul a atenționat că aprecierea monedei naționale nu este justificată economic, ci este influențată de mișcări de capitaluri, în contextul tensiunilor geopolitice din regiune. „Să nu credeți că vrea BNR să aprecieze cursul sau cel puțin eu. Pe mine nu mă bucură. Nu sunt convins că avem fundamente economice atât de solide și că exporturile o duc atât de bine. Cursul este determinat de piață, nu de ce vrea sau nu guvernatorul sau BNR. El se apreciază chiar acum și dincolo se trage cu mitraliera. Vor fi capitaluri rătăcite“, a spus Isărescu în luna mai la prezentarea raportului trimestrial asupra inflației.