Vești proaste pentru toți românii. Un analist avertizează că ce am pățit cu energia și gazul va urma cu petrolul, iar litrul de benzină poate depăși 10 lei

„Petrolul poate deveni urmă­toarea lebădă neagră (evenimente rare, imposibil de prevăzut, dar cu un impact major). În urmă­toarele luni, putem vedea prețul pe litrul de motorină sărind de pragul de 10 lei. Practic, ce am văzut anul trecut cu escaladarea prețu­rilor la energie și gaze, se poate repeta acum la petrol, diferența fiind că în acest caz soluțiile sunt foarte limitate“, spune Remus Hîrceagă, partner în cadrul Expense Reduction Analysts România, companie care oferă firmelor consultanță de eficiență operațională, inclusiv în domeniul energetic.

Potrivit datelor furni­zate de Roland Berger, la nivelul anului 2020 România consumat 10,4 milioane de tone de petrol, din care numai 3,3 milioane de tone au venit din producția internă. Din cele 7,1 mi­lioane de tone de petrol importate, 32% au venit din Rusia și 51% au venit din Kazahstan.

Deși România are o poziție privilegiată la nivelul UE prin faptul că își poate asigura o treime din necesar prin propria producție, alimen­tarea cu petrol kazah ridică în acest context preocupări majore. Petrolul kazah ajunge în România, și nu numai, prin intermediul CPC – Caspian Pipeline Consortium, com­panie care operează con­ducta de transport țiței ce face legătura dintre zăcămintele din vestul Kazahstanului și portul de la Marea Neagră – Novorossiysk, Rusia. Astfel, conducta, cu o lungime de 1.500 de kilometri colectează petrolul din bogatele zăcăminte kazahe, tranzitează Rusia, de unde colectează alte cantități, pentru ca apoi aceastea să fie încărcate și trimise pe Marea Neagră prin portul rusesc Novorossiysk.

Compania CPC are un acționariat internațional, dar 24% este sub controlul Rusiei, 19% al KazMunayGas (Kazahstan) și 15% al Chevron, existând și alți acționari mai mici.

„Conform datelor publice, volumul de țiței tranzitat prin CPC, în 2021, s-a ridicat la 60,7 milioane de tone, din care circa peste 87% a fost încărcat și expediat de companii de profil din Kazahstan (perimetrele Tengiz – 26,6 milioane de tone, Karachaganak – 10,3 milioane de tone și Kashagan – 15,7 milioane de tone)“, au explicat recent reprezetanții Rompetrol, cei care dețin cea mai mare rafinărie din România, Petromidia, alimentată cu petrol kazah adus prin CPC.

Rompetrol a fost recent ținta unui nou atac cibernetic, după ce în martie firma a trecut printr-un eveniment similar. Potrivit reprezentanților Rompetrol, transferul țițeiului între porturile Novorossiysk și Midia se realizează, în principal, de compania națională de transport maritim din Kazahstan – Kazmortransflot. Aceasta a achiziționat, în 2011, două tancuri petroliere de tip Aframax (115.000 tdw) pentru operațiuni de transport țiței și produse petroliere în Marea Neagră și Marea Mediterană. Dar acest lucru, expunerea masivă pe care România o are pe alimentarea cu petrol pe Marea Neagră, este acum o vulnerabilitate, atrag atenția consultanții.

„Întrucât practic întreaga cantitate de țiței din import (peste 3 milioane tone prin Oil Terminal și aprox. 5 milioane tone prin Midia Marine Terminal într-un an tipic) ajunge în România pe cale maritimă, înlocuirea porțiunii rusești va fi direct condiționată nu doar de disponibilitatea și capacitatea de a securiza volumele și tipul de țiței necesar, ci și de capacitatea de transport maritim. În egală măsură, având în vedere evoluțiile geopolitice din regiune, securitatea transportului maritim internațional din Marea Neagră va fi un factor de influență care nu poate fi neglijat“, spunea recent Szabolcs Nemes, managing partner în cadrul companiei de consultanță Roland Berger România.

În cazul unei sistări a livrărilor prin CPC, Kazahstanul poate redirecționa anumite cantități prin Marea Caspică spre Azerbaidjan și apoi spre Georgia, dar această rută ar veni la pachet cu costuri suplimentare.

„KazMunayGas este, din 2008, unic actionar al operatorului terminalului petrolier din portul Batumi, Georgia, cu o capacitate anuală de tranzit de 15 milioane de tone de țiței.“

Dar mai sunt și alte probleme. România aduce dincolo de petrol și cantități semnificative de motorină din Rusia. Anul trecut, potrivit datelor preli­minare ale INS, România a importat 1,9 milioane de tone de motorină, în valoare de peste un miliard de euro, la un consum total de 6,2 milioane de tone de motorină. Cu excepția rafinăriei Brazi deținută de OMV Petrom, restul marilor rafinării din România, Petromidia și Petrotel Lukoil, sunt proiectate să funcționeze cu un petrol greu, sulfuros, astfel că aducerea altui tip de țiței mai dulce ridică dificultăți de ordin tehnic de procesare. Mai departe, deși se vorbește mult de diversificarea surselor de aprovizionare, soluțiile sunt aproape inexistente, în contextul în care inclusiv asupra unor alți mari producători există embargouri în vigoare.

„Aprovizionarea UE va necesita importuri mai mari din alte țări producătoare, însă rămâne de văzut care este disponibilitatea acestor țări și capacitatea lor reală de a mări extracția de țiței sau de a pune pe piață volume din rezervele naționale. În plus, împotriva unor țări cu resurse și capacități de producție importante, precum Venezuela sau Iran există sancțiuni internaționale deja instituite. Într-un astfel de context, sunt multiple scenarii care prevăd creșteri semnificative ale prețului țițeiului – au fost vehiculate și valori de până la 200 USD/ baril acest nivel reprezentând un potențial record absolut“, a avertizat reprezentantul Roland Berger.