Veriga slabă a zonei euro în 2023: Creșterile dobânzilor de către BCE pot spori pericolul Italiei de a intra într-o criză a datoriilor

Italia este țara din zona euro cea mai susceptibilă la o criză a datoriilor, în condițiile în care Banca Centrală Europeană va crește dobânzile și va cumpăra mai puține obligațiuni în următoarele luni, spun economiștii, potrivit Financial Times.

Nouă din 10 economiști care au participat la un sondaj realizat de Financial Times au identificat Italia ca fiind țara din zona euro „cea mai expusă riscului unei vânzări necorelate pe piețele de obligațiuni guvernamentale”. 

Guvernul de coaliție de dreapta al Italiei, care a preluat puterea în octombrie sub conducerea premierului Giorgia Meloni, încearcă să urmeze calea corectitudinii fiscale. Acesta a prevăzut în buget ca deficitul fiscal al țării să scadă de la 5,6% din PIB în 2022 la 4,5% în 2023 și la 3% în anul următor.

Dar datoria publică italiană rămâne una dintre cele mai mari din Europa, cu puțin peste 145% din produsul intern brut. Marco Valli, economist șef la banca italiană UniCredit, a declarat că „nevoile mai mari de refinanțare a datoriei” și situația politică „potențial delicată” a țării o fac pe aceasta cea mai vulnerabilă la o vânzare pe piețele de obligațiuni.

Costurile de împrumut ale Romei au crescut brusc de când BCE a început să majoreze ratele dobânzilor în vara anului trecut. Randamentul obligațiunilor pe 10 ani a urcat peste 4,6% săptămâna trecută, aproape de patru ori mai mult decât în urmă cu un an și cu 2,1 puncte procentuale peste randamentul echivalent al obligațiunilor germane.

Meloni și-a exprimat consternarea față de dorința BCE de a continua să majoreze ratele, în ciuda riscurilor la adresa creșterii și a stabilității financiare. „Ar fi util dacă BCE și-ar gestiona bine comunicarea, altfel riscă să genereze nu panică, ci fluctuații pe piață care anulează eforturile pe care le fac guvernele”, a declarat ea la o conferință de presă săptămâna trecută.

Noul guvern italian a „oferit investitorilor puține motive de îngrijorare pentru moment”, a declarat Veronika Roharova, șefa departamentului de economie a zonei euro la banca elvețiană Credit Suisse. „Dar îngrijorările ar putea să reapară pe măsură ce creșterea încetinește, ratele dobânzilor cresc în continuare și emisiunile [de titluri de creanță] se reiau”, a adăugat ea.

Cei care stabilesc dobânzile BCE au insistat că vor continua să majoreze ratele în trepte de jumătate de punct în primele luni ale acestui an. Klaas Knot, guvernatorul băncii centrale olandeze și una dintre cele mai importante figuri din consiliul de guvernare, a declarat pentru FT că banca centrală abia începe „a doua jumătate” a ciclului de creștere a ratelor.

Cu toate acestea, analiștii consideră că BCE supraestimează riscurile pentru inflație – și subestimează perspectiva unei recesiuni. Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a declarat în weekend că jumătate din UE va fi afectată de recesiune în acest an. Patru cincimi dintre cei 37 de economiști chestionați de FT în decembrie au prognozat că BCE va înceta să majoreze ratele în primele șase luni din 2023 și două treimi au prezis că va începe să le reducă în anul următor, ca răspuns la o creștere mai slabă.

În medie, aceștia au prezis că rata dobânzii la depozite a BCE va atinge un nivel maxim de puțin sub 3%, sub nivelul pe care mizează investitorii, așa cum indică prețul swapurilor de dobândă.