Verdictul de la FMI: prudență la cheltuieli și salarii, restructurări mai rapide și tarife liberalizate
În plină continuare a discuțiilor despre mărirea salariilor cu 15%, FMI a ieșit cu un discurs similar celui de anul trecut, cu un Jeffrey Franks care a încuviințat doar o creștere modestă de lefuri, în condițiile respectării plafonului de cheltuieli salariale aprobat, și cu un comunicat de la Washington aproape identic cu cele de la aprobarea precedentelor tranșe de împrumut.
Nemat Shafik, director executiv adjunct al Fondului, a atras atenția că perspectiva economică a României pentru 2012 e trasă în jos de estimările de încetinire a creșterii în zona euro și că încadrarea într-un deficit bugetar “mult sub 3%” (adică așa cum s-a angajat România să obțină) va avea nevoie de un control strict al cheltuielilor, de creșterea absorbției fondurilor UE și de o eficiență mai mare a cheltuirii de bani publici, în primul rând în sănătate, energie și transporturi, adică exact zonele unde risipa e mai mare.
Shafik continuă și ea îndemnurile la adresa autorităților de a restructura și liberaliza sectorul energetic și de transport. “Reforma companiilor de stat a progresat, însă o intensificare a eforturilor de restructurare și de așezare a prețurilor din energie și transporturi pe baze de piață liberă vor fi esențiale pentru reducerea arieratelor, ameliorarea eficienței energetice și stimularea creșterii economice”, afirmă directorul executiv adjunct al Fondului.
FMI a aprobat în această săptămână eliberarea unei noi tranșe, de cca 500 mil. euro, din linia de credit inițiată în martie 2011, majorând astfel la cca 2 mld. euro resursele disponibile pentru România. Guvernul nu a făcut uz până acum de sumele puse la dispoziție, tratând linia de credit drept una de uz preventiv.
Din precedentul împrumut stand-by de 12 mld. euro, aprobat în 2009, România va începe să ramburseze anul acesta primele sume, respectiv 1,9 mld. euro (din care 121 mil. euro de la Ministerul Finanțelor și 1,44 mld. euro de la BNR). În 2013 și 2014, MF și BNR vor plăti în total 5,1, respectiv 4,7 mld. euro, din care contribuția Finanțelor va fi de aproape un miliard de euro în fiecare dintre cei doi ani.